„Cu certitudine că, luând în calcul potenţialele rezerve din Marea Neagră şi gazele de şist, România va putea să îşi asigure necesarul de consum din producţia internă”, a afirmat Pătruţi.
El a adăugat că rezervele certe de gaze naturale din România se ridică la aproximativ 100 miliarde metri cubi. România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze.
Cei mai mari producători de gaze din România sunt companiile Romgaz Mediaş şi OMV Petrom, care asigură peste 90% din producţie, diferenţa fiind importată în principal de la firme agreate de grupul rus Gazprom. Producţia internă asigură 75-80% din consum.
Potrivit Ziarului Financiar, factura energetică pe care România o achită ruşilor de la Gazprom an de an se ridică la peste un miliard de dolari, în ultimii opt de ani firmele locale vărsând în conturile intermediarilor care aduc gazul rusesc, WIEE şi Imex Oil, peste 10 miliarde de dolari.
O altă resursă este reprezentată de gazele de şist. Cantitatea de gaze neconvenţionale este proporţională cu cea a gazelor convenţionale, însă deocamdată nu poit fi estimate rezervele, a precizat preşedintele ANRM.
„Potrivit studiilor organismelor internaţionale, rezervele potenţiale de gaze de şist în România, Bulgaria şi Ungaria sunt de 600 miliarde metri cubi. În general, cantitatea de gaze neconvenţionale este proporţională cu cea a gazelor convenţionale, dar este mult prea devreme de estimat. Ştim care sunt formaţiunile în care ar putea fi cantonate gaze de şist, avem o apreciere a extinderii lor, dar nu avem estimări privind posibilitatea de extragere a acestor gaze, în condiţii economice”, a spus Pătruţi.
Pătruţi afirma în februarie că rezervele probabile de gaze naturale sunt de 660 miliarde metri cubi.
România producea spre sfârşitul anilor ’70 şi în anii ’80 peste 30 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, cu vârfuri la mai mult de 35 de miliarde, însă producţia a scăzut gradual după 1989.
OMV Petrom a anunţat în luna februarie că a făcut o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.
OMV Petrom explorează perimetrele din Marea Neagră în parteneriat cu ExxonMobil Exploration and Production România, filiala locală a grupului petrolier american Exxon.
Una dintre companiile interesate de exploatarea gazelor de şist în România este Chevron (SUA), care deţine un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa.
Exploatarea rezervelelor gazelor de şist se face prin fracturare hidraulică, operaţiune care constă în injectarea de apă amestecată cu nisip şi chimicale la mare presiune în formaţiunile de şist şi care, potrivit ecologiştilor, distruge pânza freatică.
Chevron a avut licenţă de explorare a zăcămintelor de gaze de şist în în Bulgaria, dar Guvernul bulgar a anulat-o în ianuarie. Executivul de la Sofia a precizat atunci că pregăteşte o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.
