Conform surselor citate, aceasta este strategia USL, în cazul revocării din funcţie a lui Blaga.
Deocamdată, însă, USL analizează variantele procedurale pe care le poate invoca pentru a determina revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, în condiţiile în care Vasile Blaga a anunţat deja că refuză să convoace o sesiune extraordinară pe această temă sau să introducă pe ordinea de zi o asemenea solicitare.
Potrivit Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 a Curţii Constituţionale, votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.
Conform Regulamentului Senatului, propunerea de revocare se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune. Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Preşedintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa, el urmând să fie înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.
Constituţia prevede că, „dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
