Firma Rittal provine din oraşul german Herborn, landul Hessa. În mare parte, compania a devenit una chineză. Articolele Rittal se produc în fabrica din Shanghai, în care muncesc 1200 de angajaţi chinezi. Karl Christoph Caselitz, şef al departamentului de relaţii cu clienţii, nu regretă decizia firmei de a-şi muta producţia în China, în 1996. „Dacă n-am fi făcut pasul acesta, în ziua de azi n-am fi avut aceleaşi perspective. De fapt, poate n-am fi avut nicio şansă. Fără China, acum n-am fi îndrăznit să ne gândim la extinderea afacerii noastre pe plan mondial”.
5000 de firme germane împărtăşesc aceeaşi părere; altfel n-ar produce în această ţară. În ciuda problemelor la nivel global, economia Chinei creşte şi continuă să-i atragă pe investitorii străini. Cu toate acestea, 22% dintre companiile europene intenţionează să-şi relocheze producţia în alte ţări, reiese dintr-un nou studiu al Camerei de Comerţ din China, relatează Deutsche Welle.
Motivele sunt diverse: de la presiunile tot mai mari pe care le fac competitorii autohtoni,până la creşterea costurilor de producţie. Anual, salariile angajaţilor chinezi sporesc cu aproximativ 20%. Aceste majorări salariale îi afectează în special pe antreprenorii care vor să producă masiv, extrem de ieftin, dar cu tehnologie puţină.
Pe de altă parte, firmele străine se plâng de tratament diferenţiat pe piaţa chineză. Concernele de stat autohtone sunt privilegiate. Străinii nu au acces, de facto, în sectorul financiar, în industria petrolului şi în telecomunicaţii. Pentru a pătrunde şi în aceste domenii, extrem de profitabile, companiile străine sunt constrânse să intre în întreprinderi de tip „joint-venture”, obstacolele birocratice sunt mari, iar noile tehnologii sunt impuse.
Fiecare al doilea antreprenor susţine că a ratat contracte bănoase în China, mai ales din cauza reglementărilor stricte referitoare la străini. „Legea este discriminatorie”, afirmă Piter de Jong – preşedintele Camerei de Comerţ Europene la Shanghai. „Firmele mici se plâng de cereri aberante în domeniul protecţiei mediului. Antreprenorii străini sunt mult mai des controlaţi ca întreprinzătorii autohtoni. Nu există tratament egal, deşi ar fi de dorit. Firmele chineze au un avantaj faţă de concurenţa străină”.
În context, Piter de Jong le recomandă europenilor să facă front comun împotriva Beijingului. Camera de Comerţ Europeană cere o deschidere totală a pieţei chineze şi tratament egal din partea autorităţilor. În caz contrar, volumul investiţiilor europene în China s-ar putea reduce considerabil – crede de Jong.
În ciuda micilor sau marilor nemulţumiri, exodul companiilor europene nu va înceta – relevă un alt sondaj de opinie. Peste 70% dintre firme activează în China tocmai datorită condiţiilor de pe această piaţă. Din Vietnam sau Bangladesh afacerile ar putea fi mult mai greu controlate. Pentru majoritatea companiilor, toate drumurile duc în China. Dar pentru cine vrea să producă la preţuri extrem de mici, această ţară devine tot mai neatrăgătoare. Se pare că tocmai acesta este scopul conducerii de la Beijing.
