România riscă să rămână fără energie în această iarnă iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, oricum 2012 vine cu facturi mărite la electricitate şi gaze. Motivele crizei iminente sunt multiple dar cel principal este seceta cumplită care a pus stăpânire pe România în a doua jumătate a acestui an. Hidroelectrica, cel mai mare şi mai ieftin producător de electricitate, a rămas fără apă şi nu a mai putut să -şi onoreze obligaţiile către operatorii din piaţă. Pentru a compensa cantitatea de energie lipsă din piaţă termocentralele au început să lucreze la capacitate maximă încă din vară consumând gaz şi cărbune. În plus, operatorii din piaţă nu prea s-au mai grăbit să facă importuri aşa că piaţa a ajuns, acum, să stea în depozitele înmagazinate în decursul anului care s-au golit, deja, în proporţie de 30% în condiţiile în care se anunţă încă patru luni reci. Mai mult, în această lună intră în funcţiune şi termocentrala Petrom de 860 MW care va consuma 4 milioane mc de gaze pe zi ca să producă electricitate accentuând penuria de gaz de pe piaţă. Pentru ca tabloul să fie complet Dunărea este la cote atât de joase – 1.700 mc/s încât barjele cu cărbune pentru termocentrale rămân blocate în şenal iar centrala nucleară de la Cernavodă este în pericol să se oprească.
„Să dea Dumnezeu să nu avem o iarnă grea pentru că ne paşte pericolul să rămânem fără gaze, căldură şi poate chiar curent”, spune Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Potrivit acestuia sistemul de transport şi distribuţie de gaze este, în prezent, depăşit existând probleme foarte mari în a se asigura furnizarea de gaze către consumatori. „Avem seceta care a făcut transferul de pe hidro pe termo folosind gaz şi cărbune, avem blocaj financiar la nivelul operatorilor care au început anul cu 400 de dolari gazul rusesc şi-l termină cu 545 de dolari fără ca aceste costuri suplimentare de import să le fie recunoscute, avem cantităţi de gaze scoase din depozite mai mari decât planificate. La sfârşitul lunii ianuarie vom mai putea scoate câte 11 milioane mc/zi din depozite în loc de 20-24 de milioane cât ar fi uzual pentru acea perioadă”, face radiografia crizei din energie Iancu. La această dată, din depozitele Romgaz s-au scos 28% din gaze, a precizat Bogdan Jipa, şeful direcţiei Depozitare Gaze al companiei medieşene.
Scepticismul furnizorilor de a mai importa gaze din Rusia a fost explicat de Raluca Vlăsceanu, directorul Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din România. „ Anul trecut operatorii au adus gaze din import având promisiunea autorităţilor că le vor fi recunoscute costurile, ceea ce nu s-a întâmplat. Au pierdut mulţi bani mai ales că ruşii vor 80% plata înainte. Anul acesta, nu prea au mai vrut să repete scenariul aşa că importurile au fost mult mai puţine. Din această cauză, Bucureştiul era să rămână fără gaze în urmă cu două săptămâni, când presiunea scăzuse la 2 bari, de la 6 cât e normal”, a afirmat Vlăsceanu.
O sursă guvernamentală a prezentat, pentru MONEY.RO, situaţia de acum din gaze. „S-au înghesuit toţi să importe de la unguri prin Arad-Szeged, pentru că e ceva mai ieftin şi au rămas la cote joase importurile din Rusia. E şi o problemă de echilibrare a sistemului pentru că , dacă nu tragi gaze din depozit, la momentul potrivit, rişti să rămâi fără ele exact când e cel mai frig iar presiunea poate ajunge atât de scăzută încât să nu urce gazele până la beneficiar. Una peste alta mai intră şi termocentrala Petrom în funcţiune(cea de pe platforma Petrobrazi – n.r.) şi consumă şi ea gaze. S-ar putea să avem mari probleme”, au spus sursele citate.
Ca şi cum nu ar fi îndeajuns, peste criza gazului se suprapune şi una a cărbunelui. Complexurile energetice din Oltenia merg la capacitate maximă de trei luni, de când Hidroelectrica a fost nevoită să diminueze drastic producţia de electricitate pentru că n-a mai avut apă. În consecinţă, complexurile au trebuit să compenseze cantitatea de energie lipsă de pe piaţă producând din plin, cu un consum de cărbune mult peste cel obişnuit. Practic, au produs ca în plină iarnă golind rezervele de cărbune aşa că, în prezent, trebuie achiziţionate cantităţi mult mai mari de păcură şi ţiţei decât de obicei, au mai spus sursele citate. Directorul Rovinari, Tiberiu Trotea, a admis că lucrează turat la maximum de mai multe luni, însă spune că nu are probleme cu aprovizionarea cu cărbune. „Pe noi ne bucură că lucrăm la maxim. Avem minele proprii, nu-i problemă, se scoate cărbune 6 zile din 7, muncim şi 7 din 7 dacă e nevoie. Important e că ne sporim veniturile”, a precizat, pentru oficialul citat.
Ţiţeiul şi păcura sunt produse mult mai scumpe decât cărbunele, încât este de aşteptat ca termoficarea să fie mai scumpă ca anul trecut. Nu numai termoficarea, însă. Hidroelectrica a cerut ANRE să le permită o creştere a tarifelor la energie de până la 50% ceea ce s-ar transpune într-o creştere a tarifului la consumatori de circa 13% de la 1 ianuarie. Deputatul Iulian Iancu apreciază că scumpirea curentului va fi între 4,5 şi 6% iar de la 1 aprilie va urma şi o scumpire a gazului pentru că operatorii au costuri nerecunoscute de mai mult de un an iar preţul gazului de import a urcat cu 40% în ultimul an. Agenţia de Reglementare a permis scumpirea cu 25% a gazului doar pentru consumatorii non-casnici în ultimele şase luni în timp ce pentru gospodării tariful la gaze este îngheţat până la 1 aprilie 2012.
Ce-ar fi de făcut pentru ca România să evite un colaps energetic? „Situaţia din gaze să fie bine reglementată pentru că acum gazele sunt stat în stat la Ministerul Economiei prin voinţa unor băieţi de bine. Apoi, trebuie să se achiziţioneze de pe acum păcura şi ţiţeiul necesare pentru încălzire ca să nu plătim cel mai mare preţ când va fi frigul cel mai mare”, au precizat sursele guvernamentale citate. Implicarea directă a statului nu se poate face, însă, pentru că instituţiile internaţionale ne obligă să lăsăm piaţa să se autoregleze. Alexandru Săndulescu, director Politici Energetice în Ministerul Economiei, exprimă frustrarea statului în această privinţă. ” Spuneţi să luăm măsuri, să facem, să dregem dar Banca Mondială, FMI şi Comisia Europeană ne spun să luăm mâna de pe companiile de stat, sa nu ne implicăm. Aşa că putem face doar recomandări inclusiv prin Comandamentul de Iarnă”, spune Săndulescu.
Cu toate că tabloul din piaţa energiei pare sumbru, totuşi oficialii de stat spun că n-ar trebui să existe probleme majore în această iarnă. „Populaţia nu va rămâne fără gaze. Dacă temperaturile nu vor coborî foarte jos n-ar trebui să existe probleme”, crede Mihai Râmniceanu, director în cadrul ANRE.
România are o capacitate de înmagazinare gaze de 3,1 miliarde de metri cubi în depozite operate de Romgaz şi GDF Suez. Înmagazinarea s-a făcut potrivit planului pe tot parcursul acestui an. Seceta, temperatura scăzută şi problemele din piaţa gazului au făcut ca scoaterea de gaze din subteran să înceapă mult mai devreme decât în alţi ani astfel încât ne rămâne doar să sperăm că iarna nu va fi prea geroasă necesitând un consum mare de gaze. Şi, în plus, aşteptăm precipitaţiile ca să se refacă rezerva de ape din lacuri.
