Aceleaşi date arată că, circa 30 % dintre persoanele intervievate au oferit în ultimul an bani sau atenţii unor cadre medicale din sistemul public de sănătate, ponderea acestora fiind semnificativ mai ridicată în Bucureşti (47%).
Sondajul relevă că factorii principali care favorizează apariţia corupţiei sunt, pe lângă achiziţii, lipsa de integritate a personalului din serviciile de sănătate, subfinaţarea sistemului, incompetenţa personalului din conducere, precum şi legislaţia neclară referitoare la modul de decontare a serviciilor medicale efectuate de privaţi din fonduri publice şi inexistanţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt.
Slaba finanţare a sistemului sanitar este considerată de 86% dintre români ca fiind un aspect cu importanţă mai ridicată decât incompetenţa personalului de conducere (80%).
În ceea ce priveşte tipul serviciilor medicale la care au apelat românii în ultimul an, statisticile arată că doar 10% au optat majoritar sau exclusiv pentru cele private, în timp ce 48% au ales serviciile medicale de stat. O treime dintre români au apelat doar la serviciile medicale de stat.
Proporţia celor care au apelat la serviciile medicale private este considerabil mai ridicat în Bucureşti (20%) şi în cadrul segmentului de populaţie cu un venit pe gospodărie de peste 3.000 de lei.
Principala motivație pentru utilizarea serviciilor medicale de stat o reprezintă lipsa banilor necesari pentru consultaţiile în clinici private (47%), urmat de încrederea în competenţa medicilor din clinicile de stat (21%).
Pe de altă parte, principala motivaţie pentru utilizarea serviciilor medicale private este faptul că la clinicile private se beneficiază de servicii medicale mai bune (25%), urmat de încrederea mai mare în competenţa medicilor de la aceste clinici (18%).
68% dintre persoanele chestionate au declarat că sunt de acord să aloce o parte a sumelor plătite pentru asigurările de sănătate pentru a beneficia de servicii medicale private.
De asemenea, peste 30% dintre persoanele care au fost spitalizate de-a lungul vieţii spun că au fost nevoite să apeleze la resurse proprii pentru a-şi asigura medicamentele şi instrumentele necesare pe perioada spitalizării.
Sondajul de opinie a fost realizat de CSOP, în intervalul 23 – 31 iulie, pe un eşantion de 1.149 de persoane, la cererea Asociației pentru Implementarea Democrației, cu sprijinul Ambasadei SUA la București.
