Halda de zgură a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, care ocupă o suprafaţă de 110 hectare, a fost dată în folosinţă în 1968. De atunci, în haldă s-au adunat 59 de milioane de tone de deşeuri industriale rezultate din procesul de fabricare a oţelului. Este vorba de zgură de furnal, zgură de oţelărie, cărămizi, var, praf de calcar, steril şi fier vechi. Din 1999, combinatul a încetat să mai depoziteze în haldă zgură de oţelărie, valorificând-o pe piaţa liberă. O decizie similară s-a luat şi în privinţa zgurii de furnal: din 2007, ea nu mai ajunge în haldă, ci este tratată şi vândută.
Cele două tipuri de zgură sunt folosite cu succes în construcţia de drumuri şi diguri şi alte amenajări de acest tip. De exemplu, şoseaua-dig dintre Galaţi şi Brăila a fost construită cu zgură din combinatul gălăţean. În aceste condiţii, zecile de milioane de tone de zgură depozitate în haldă i-ar aduce o avere companiei siderurgice, dacă ar fi valorificate.
De altfel, ArcelorMittal Galaţi a contractat trei firme – DSU România, Grand Smithy International şi Adi Toma – care desfăşoară activităţi de exploatare în muntele de zgură. Ritmul de lucru este, însă, extrem de lent. Cei trei operatori exploatează sub 500.000 de tone de zgură pe an. Ei ar trebui să prelucreze aproape 12 milioane de tone pe an pentru a valorifica toate cele 59 de milioane de tone de zgură din haldă până în 2014, când companiei siderurgice îi va fi interzis să se mai atingă de materialul depozitat acolo, fiind obligată să îl ecologizeze, adică să îl acopere cu pământ şi să planteze vegetaţie, conform angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană.
Acum, oficialii combinatului spun că zgura şi fierul vechi din haldă constituie o sursă importantă de venit şi cer mai mult timp pentru a le valorifica. 2021 ar fi un termen rezonabil, apreciază ei.
„ArcelorMittal Galaţi are foarte multe intervenţii la nivel local şi central pe ramura mediu vizavi de prelungirea acestui termen până în 2021, am cerut noi. Raţiunea principală pentru care am solicitat acest lucru a fost tocmai de a valorifica, recicla tot deşeul care poate fi reciclat şi valorificat – asta înseamnă zguri, înseamnă fier vechi pe care îl reintroducem în fluxul tehnologic – şi de a restrânge acest munte la o mică grămăjoară pe care trebuie să o acoperim cu pământ şi să punem pomi”, a declarat directorul Direcţiei de Protecţie a Mediului din combinat, Vespasian Popescu, în cadrul unei dezbateri având ca subiect halda de zgură.
Oficialii ArcelorMittal Galaţi menţionează că, pe lângă beneficiile materiale pe care le-ar putea genera prelucrarea zgurii şi a fierului vechi din haldă, procesul ar fi benefic şi pentru mediul înconjurător. Muntele de deşeuri industriale şi-ar reduce semnificativ dimensiunile şi nu ar mai constitui o ameninţare pentru iazurile tehnologice Mălina Nod şi Sud şi pentru amenajarea piscicolă din zonă. Acum, aceste lacuri riscă să fie acoperite de tone de zgură deoarece versanţii au devenit instabili, din cauza exploatării necontrolate dinainte de privatizarea SIDEX, în 2001.
„Dacă avem în haldă materiale care pot fi folosite până la eliminarea definitivă a acestui munte, eu cred că trebuie să lucrăm. Nu văd rostul ca cineva să spună ‘Domnule, opriţi din momentul de faţă aici orice activitate’, când probabil e o bogăţie. Sunt 60 de milioane de tone de material acolo care, peste tot în lume, a fost folosit în infrastructură. Astăzi se foloseşte în infrastructură piatră de râu, de apă, de munte, care înseamnă distrugerea naturii. Dacă avem resursa respectivă, de ce să n-o folosim până la capăt şi să punem o barieră, 2014? (…) Dacă putem elimina acest munte (de zgură, n.r.), el va deveni inofensiv după aceea şi pentru pânza freatică, şi pentru sol”, a spus senior managerul ArcelorMittal Galaţi, Ionel Borş.
Reprezentanţii autorităţilor de mediu îi recomandă, însă, companiei siderurgice să iniţieze un dialog cu Guvernul pentru a obţine prelungirea termenului de exploatare a zgurii din haldă. „Aici va trebui dumneavoastră să întreprindeţi o acţiune la nivelul Guvernului României, pentru că pe noi ne depăşeşte lucrul ăsta. Este foarte adevărat ce aţi spus dvs că decât să facem cariere în munţi ca să expoatăm granit, sterilul ăsta este foarte indicat pentru infrastructură, şosele, dar pentru asta dvs trebuie să faceţi acest lucru, pentru că pentru noi închidere înseamnă că acolo nu se mai face nimic. Se închide, se pune pământ, se pune verdeaţă, salcâmi”, a declarat directorul coordonator al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Mihai Turcu.
În prezent, ArcelorMittal Galaţi implementează o nouă tehnologie de exploatare a haldei – ca mină de suprafaţă, în terase – la recomandarea experţilor români şi internaţionali, din grup. Această procedură creşte gradul de securitate a operaţiunilor de exploatare. Schimbarea are loc după ce, în iunie, în haldă s-a produs o alunecare de teren, în urma căreia cantităţi uriaşe de zgură au blocat pe o lungime de 560 de metri canalul care face legătura între iazurile tehnologice Mălina Nord şi Mălina Sud, care preiau apele uzate din combinat. Combinatul a fost amendat atunci cu 100.000 de lei de Garda de Mediu şi cu 70.000 de lei de Serviciul de Gospodărire a Apelor.
În octombrie, la trei luni de când combinatului i-a fost interzis să mai depoziteze deşeuri industriale în halda de zgură, Garda de Mediu a amendat din nou compania, cu 50.000 de lei, pentru că a descoperit, în mai multe uzine de pe platforma siderurgică, depozite necontrolate de deşeuri inerte. În noiembrie, comisarii de mediu au aplicat companiei o nouă sancţiune, de 100.000 de lei, după ce au găsit 135.000 de tone de şlam de furnal în fosta Uzina CocsoChimică 2.
