Statutul de refugiat politic al lui Assange provoacă noi conflicte diplomatice internaţionale. Imediat după anunţ, Assange a exclamat „e o victorie importantă, dar lucrurile de-abia de-acum se vor precipita. Şi a avut dreptate. Oficialii londonezi au replicat că acest anunţ nu-i va împiedica să-şi respecte acordul de extrădare pe care Marea Britanie îl are cu Suedia, chiar dacă asta ar presupune să pătrundă în ambasadă pentru a-l scoate pe australian.
Asta i-a înfuriat pe susţinătorii lui Assange, membrii ai mişcării internaţionale Occupy, care au intrat în conflict cu poliţiştii britanici. Până la această oră au fost arestate 3 persoane. Diferendele sunt însă departe de a rămâne la nivel stradal.
Unul dintre motivele pentru care Assange a ales să se „adăpostească” în ambasada Ecuadorului ar fi şi faptul că Ecuadorul şi SUA au o istorie diplomatică nu tocmai paşnică. Nu mai departe de anul trecut, preşedintele Ecuadorului, Rafael Correa, a declarat-o pe ambasadoarea Statelor Unite la Quito persona non-grata, în urma unor informaţii apărute pe Wikileaks.
Totodată, preşedintele Ecuadorului, socialistul Raffael Correa, este un cunoscut contestatar al politicii externe americane. El este de atlfel şi fostul preşedinte al Uniunii Ţărilor Sud-Americane, organism ce s-a poziţionat deseori advers faţă de intervenţionismul extern al Statelor Unite ale Americii.
Astăzi, Ministrul de externe al Ecuadorului, Ricardo Patino, a explicat că decizia a fost luată în contextul mai larg în care se află Assange. Concret, odată extrădat în Suedia, există posibilitatea ca de acolo să fie predat mai departe Statelor Unite, unde nu există garanţia unui proces echitabil pentru Assange, susţine Patino.
