În estimarea lor, aceştia au luat în considerare costurile procedurilor juridice în dosarul extrădării lui Assange în Suedia, care se află în atenţia justiţiei londoneze de la sfârşitul anului 2010, precum şi cheltuielile cu poliţia, inclusiv patrulele la intrarea în Ambasada Ecuadorului din Londra, unde australianul de 41 de ani se ascunde de la cererea depusă pentru azil politic la 19 iunie.
De îndată ce va îndrăzni să părăsească teritoriul Ambasadei Ecuadorului, fondatorul WikiLeaks riscă să fie arestat şi extrădat în Suedia, unde este suspectat de crime de natură sexuală. Ministerul britanic de Externe nu intenţionează să-i permită lui Assange să părăsească liber Regatul Unit, în ciuda presiunilor internaţionale.
Cu toate acestea, cabinetul de miniştri britanic se teme că ecuadorienii, care i-au acordat azil politic, vor încerca să-l scoată pe australian din ambasadă. În principiu, acestuia i s-ar putea oferi un vehicul cu numere de înmatriculare diplomatice sau statut de personal diplomatic, ori chiar ar putea fi scos în secret cu ajutorul unui container pentru corespondenţa diplomatică, protejată de legislaţia internaţională, comentează luni presa din Albion.
Această ultimă metodă nu are însă garanţia succesului, întrucât nimic nu îi împiedică pe britanici să recurgă la dispozitive de radiaţie termică, care să detecteze prezenţa unui corp uman în ‘valiza diplomatică’, la un control de rutină. În 1984, în acest mod a fost dejucată tentativa de răpire a fostului ministru nigerian pentru transporturi Umaru Dikko, care fusese făcut ‘pachet’ şi băgat în corespondenţa diplomatică.