Austeritatea a fost multe luni subiect „tabu” în poziţiile publice ale guvernului francez. Situaţia s-a schimbat, însă, când autorităţile de la Paris au văzut cu câtă fervoare era Grecia atacată de investitori şi de către agenţiile de rating. Franţa are un calificativ suveran maxim, de triplu A, iar pierderea lui ar putea echivala cu o creştere substanţială a împrumuturilor. S-a născut, astfel, unul dintre cele mai ambiţioase planuri de austeritate din Europa. Printre primii care au strâns cureaua este chiar preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, care a anulat petrecerea anuală tradiţională de Ziua Bastiliei, ţinută în grădina Palatului Elysee.
Greul va fi dus, însă, de ceilalţi francezi. Primul ministru francez Francois Fillon a anunţat măsuri de reducere a deficitului bugetar de 45 de miliarde de euro pentru perioada 2011-2013, în condiţiile în care dezechilibrul fiscal şi datoria publică sunt estimate să atingă maxime istorice în acest an. Cele mai importante măsuri ţintesc majorarea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani, dar şi majorarea cu un punct procentual a celei mai mari cote de impunere pentru taxa pe venituri, până la 41%. Toate cheltuielile bugetare vor fi îngheţate în următorii trei ani, cu excepţia pensiilor şi a cheltuielilor în contul datoriei publice. De asemenea, în următorii ani vor fi vândute aproximativ 1.700 de clădiri publice, iar fondurile alocate pentru subvenţii şi ajutor social vor fi reduse cu 10%. În plus, vor fi eliminate şi anumite facilităţi fiscale pentru bogaţi şi corporaţii. La toate aceste măsuri s-ar putea adăuga şi altele, dacă Executivul nu îşi va atinge ţintele, a avertizat premierul Francois Fillon. Concret, dacă socoteala din târg se va potrivi cu planul de acasă, deficitul bugetar al Franţei va scădea de la 8% în acest an la 3% în 2013, limita maximă acceptată de Pactul de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene.
Franţa a urmat, astfel, exemplul altor mari puteri europene, care au venit cu propriile măsuri de reducere a deficitului bugetar. S-au calmat şi tensiunile dintre Germania şi Franţa, cele mai mari economice ale Uniunii Europene, după ce cancelarul german Angela Merkel a cerut insistent în ultimele luni tuturor statelor din zona euro să-şi reducă deficitele bugetare. După mult timp, cancelarul Merkel şi preşedintele Sarkozy au spus în iunie că vorbesc o singură limbă economică şi gândesc în acelaşi fel. Singura necunoscută în toată această ecuaţie este dacă tăierile bugetare vor mulţumi investitorii fără a sugruma, pe de altă parte, activitatea economică, fapt ce ar nemulţumi pieţele. Echilibrul este, aşadar, un fragil şi doar următorii ani vor dovedi dacă statele din zona euro şi Franţa l-au atins.
