Money.ro

BCE şi-a scăzut dobânzile ultima dată la 18 septembrie 2019.

Dobânda depozitelor scade astfel de la 4% la à 3,75%

Acest anunţ era foarte aşteptat, însă efectul imediat urmează să fie limitat pe pieţe.

Viteza şi durata viitoarelor scăderi de dobânzi ale BCE sunt în continuare ”foarte incerte”, a avertizat joi preşedinta Băncii Christine Lagarde.

”Acesta este un proces care se află în curs (…), ceea ce este incert în privinţa vitezei cu care vom merge şi a timpului pe care-l va lua acest lucru”, a declarat ea.

Ea apreciază că parcursul inflaţiei va fi ”agitat”.

Nouvelles projections économiques de la BCE :

— Charles Janus (@charles_janus)

Banca a dat asigurări că ”va continua să urmeze o abordare centrată pe date, reuniune cu reuniune, pentru a determina nivelul adecvat al restricţiei şi durata”.

INFLAŢIE DE PATRU ORI MAI MICĂ ÎN ZONA EURO

Creşterea preţurilor la consum în zona euro a scăzut de peste patru ori după recordul de 10,6% în decurs de un an pe care l-a atins în octombrie 2022, când tarifele la energie ”explodau” din cauza Războiului din Ucraina, iar perturbări ale lanţurilor mondiale de aprovizionare legate de pandemia covid-19 erau resimţite în continuare.

Inflaţia a început să crească din nou în mai, la 2,6%, de la 2,4% în aprilie şi martie.

Însă această creştere uşoară nu pune în discuţie tendinţa de scădere agregată, subliniază experţii.

BCE vrea ca creşterea preţurilor la consum să atingă până în 2025 obiectivul de 2% pe care şi l-a stabilit.

Ea este astfel atentă la ”eventuale efecte secundare ale creşterii salariilor”, având în vedere accelerarea creşterii acordurilor salariale, la 4,7% pe an în primul trimestru din 2024, explică un însărcinat cu managementul obligaţiunilor la Allianz GI, Franck Dixmier.

O creştere sensibilă a costurilor salariale s-ar putea repercuta asupra preţurilor de vânzare şi alimenta astfel inflaţia, dacă întreprinderile nu-şi scad marjele.

”Viitoarele luni vor continua să fie agitate”, avertizează joi preşedinta BCE.

Christine Lagarde evocă ”onstacole pe drum care pot surprinde” şi ”de a căror amploare noi nu suntem în totalitate siguri”.

 

”Continuăm monitorizarea zonei de la Salina Praid şi acordăm sprijin nemijlocit administratorilor salinei. Astfel, în acest moment, se „scanează” prin săpătură mecanică toată zona afectată de sufoziuni (albie minoră, albie majoră, parte din incinta apărată) pentru astuparea golurilor”, anunţă, joi, Administraţia Naţională Apele Române.

Instituţia precizează că s-au făcut mai multe lucrări în zonă, în regim de urgenţă.

”Lucrările au fost executate pe un teren dificil, timp de 6 zile, de către echipele noastre. La această oră nu se mai infiltrează apă din cursul pârâului Corund, în orizonturile de lucru ale Salinei Praid. Intervenţiile colegilor noştri au venit în urma solicitării formulate de conducerea Salinei Praid care a cerut sprijinul Apelor Române fiind astfel alocate resursele necesare  (muncitori, utilaje, suport tehnic) pentru realizarea unor lucrări imediate de punere în siguranţă a zonei. Toate materialele necesare şi combustibilul utilajelor au fost asigurate de Salrom”, a mai transmis sursa citată.

Specialiştii precizează că, ăn anul 2023, a apărut prima „sufoziune” în masivul de sare în incinta apărată, pe malul drept al pârâului Corund.

În luna aprilie 2024, a mai apărut o sufoziune, iar la începutul lunii mai, aceasta s-a extins inclusiv sub albia pârâului Corund.

Sufoziunile produse în masivul de sare au condus la pătrunderea apei în orizonturile de lucru ale Salinei Praid.

 

”Începând cu 6 iunie, magazinele Auchan Discount Calea Şagului din Timişoara şi Auchan Discount Ploieşti au devenit ATAC Hiper Discount by Auchan, formatul cu cele mai mici preţuri al reţelei ajungând astfel la 3 unităţi, după ce primul hipermarket ATAC a fost deschis la Braşov în aprilie. Sub sloganul „Jos cu preţurile!”, magazinele ATAC propun preţuri mici la scară generalizată, precum şi un sistem de preţuri cu reducere în cascadă, pentru cantităţi mai mari, datorită optimizărilor de game şi reducerii cheltuielilor de operare”, anunţă compania.

În cele două noi magazine ATAC Hiper Discount clienţii au acces la peste 15.000 de produse, 60% produse alimentare şi 40% nealimentare.

Fiecare dintre cele două noi magazine dispune de o suprafaţă de peste 7.000 mp.

În fiecare dintre noile magazine ATAC activează peste 100 de angajaţi.

”Preţurile sunt reduse ca urmare a unor investiţii anterioare ce au vizat reducerea consumului de energie electrică, diminuarea spaţiilor pentru vitrinele frigorifice, optimizarea proceselor logistice, precum şi reducerea costurilor de transport şi a investiţiilor în decor şi publicitate. Totodată, în ATAC, retailerul aprovizionează şi manipulează produsele la palet şi bax, utilizând un mobilier adaptat, prezintă game de produse esenţiale, reduce consumabilele, ambalajele şi spaţiile de depozitare şi negociază achiziţia de cantităţi mari pentru preţuri mai bune”, precizează compania.

Auchan România are în portofoliu peste 430 de magazine, cuprinzând 30 de hipermarketuri clasice, 3 hipermarketuri Hiper Discount, 7 supermarketuri, magazinul Auchan Go şi aproape 400 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care majoritatea în staţiile Petrom, cât şi magazinul online auchan.ro. compania a înregistrat o cifră de afaceri cu taxe în 2022 de peste 1,2 miliarde de euro. 

Iată o nouă dovadă a angajamentului UE de a fi alături de Ucraina şi de a o sprijini atât timp cât este nevoie, mai spune sursa citată. Cunoscute sub numele de „măsuri comerciale autonome”, aceste măsuri reprezintă unul dintre pilonii sprijinului acordat de UE economiei Ucrainei. Ele îi favorizează accesul la piaţa UE, în contextul în care Rusia nu-şi încetează agresiunea asupra ţării.

Măsurile ţin cont în acelaşi timp de preocupările actorilor din UE şi includ atât un mecanism consolidat de salvgardare, cât şi posibilitatea aplicării unei „frâne de urgenţă” pentru importurile de ouă, păsări de curte, zahăr, ovăz, porumb, crupe şi miere. Noile măsuri comerciale autonome se vor aplica până pe 5 iunie 2025.

„Această reînnoire a sprijinului economic puternic al UE pentru Ucraina vine într-un moment crucial, în condiţiile în care ţara se confruntă cu un nou atac militar de amploare. Măsurile comerciale autonome nu sunt doar un gest de solidaritate şi stabilitate. Ele reprezintă un colac de salvare pentru economie. În acelaşi timp, includ acum măsuri de salvgardare mai solide pentru sectoarele agricole sensibile ale UE, răspunzând preocupărilor legitime pe care şi le-au exprimat fermierii noştri şi statele membre. Am găsit echilibrul corect, dar continuăm să lucrăm la găsirea unor soluţii pe termen mai lung în cadrul Acordului de asociere UE-Ucraina. Procedând astfel, transmitem un mesaj clar: viitorul Ucrainei este în inima Uniunii Europene”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv şi comisar pentru comerţ, conform sursei menţionate.

„Investiţia în proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Neamţ va continua cu finanţare din Programul de Dezvoltare Durabila. 370 milioane de euro investiti în beneficiul a 45 de unităţi administrativ teritoriale din judeţ. Asemenea a încă 33 de proiecte de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată de la nivelul întregii ţări începute/contractate prin POIM în exerciţiul financiar 2014-2020 şi proiectul de apă din judeţul Neamţ, contractat iniţial prin POIM va fi finanţat în continuare din PDD”, a scris Adrian Câciu, joi pe Facebook.

El a mai spus că „valoarea alocată la nivel naţional pentru astfel de proiecte este de 4 miliarde euro, iar angajamentul nostru este de a lucra împreună cu autoritătile locale pentru finalizarea lucrarilor de investiţii”.

„Pentru că nu este numai despre bani, este despre a investitii în servicii publice de calitate pentru comunitătile locale!”, a conchis Câciu.

 

Creşterea salariului minim brut nu este altceva decât metoda sigură şi rapidă prin care PSD şi PNL iau şi mai mulţi bani de la mediul privat, pentru că actualul guvern cheltuie peste măsură, mai arată comunicatul de presă al USR.

 

„În guvernarea PSD-PNL, cheltuielile statului au crescut de două ori mai repede decât veniturile şi, cum nu vor să taie niciun şefuţ şi niciun privilegiu, pun poveri mai mari pe antreprenori. Cele mai multe salarii mici sunt în comerţ şi întreprinderi mici şi mijlocii, acolo vom vedea impactul şi în preţuri şi în restructurări. Deja numărul microîntreprinderilor şi a PFA care s-au închis de la începutul anului e cu 15% mai mare ca anul trecut, din cauza măsurilor dezastruoase luate de PSD şi PNL”, a declarat deputata USR Oana Ţoiu, membră  a Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor, potrivit sursei citate.

 

Mai mulţi bani va încasa Guvernul PSD-PNL şi de la cei cu activităţi independente şi cei cu venituri din chirii sau dividende.

 

„Ciolacu creşte din pix salariul minim, că nu dă de la el. În plus, deşi pare paradoxal, Ciolacu nu dă, ia. Ia, în primul rând, prin inflaţie pentru că, mulţumită PSD şi PNL, avem inflaţia cea mai mare din UE. Apoi, atunci când Guvernul creşte salariul minim, cresc odată cu el şi CAS şi CASS pentru veniturile din activităţi independente şi din alte activităţi generatoare de venituri extrasalariale, deoarece contribuţiile se calculează la nivelul salariului minim brut. Aşadar, cine câştigă? Tot statul. Adică, PSD când dă, de fapt, ia”, a afirmat şi senatoarea Adina Săniuţă, membră a Comisiei pentru buget, finanţe din Senat.

 

Soluţia pentru ca salariile românilor să crească nu este majorarea salariului minim brut, ci reducerea taxării muncii, în condiţiile în care România are cele mai mari taxe pe muncă pe salariile mici şi se situează pe locul 8 în Europa la taxarea salariilor medii. 

 

Creşterea deducerii fiscale de la 200 de lei la 300 de lei ar fi un lucru bun în direcţia reducerii taxării pe salariile mici dacă nu ar fi o măsură prost aplicată, fiind valabilă numai pe salariul minim, nu şi pe cele mai mari.

 

„De acolo vine aberaţia că, în România, dacă un angajator ar creşte cu 1 leu salariul unui angajat pe salariul minim, acel salariat va obţine un salariu net mai mic. Suntem singura ţară din UE şi din lumea civilizată în care o creştere de salariu duce la un salariu net mai mic. Soluţia este fie aplicarea deducerii la toate salariile, fie aplicarea într-un mod degresiv. Adică, să o aplice şi salariilor mai mari de salariu minim, dar gradual, să fie deducerea din ce în ce mai mică până ajunge la zero”, a explicat deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, conform sursei menţionate.

 

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi în şedinţa Executivului, că cea mai aşteptată decizie pe care Executivul o ia este creşterea salariului minim de la 3.300 la 3.700 de lei lunar, de la 1 iulie. El a mai spus că a aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate, astfel că angajaţii primesc în plus 284 de lei pe lună.

 

Ministerul Muncii a anunţat, după aprobarea majorării salariului minim, că vor beneficia de această măsură 1.871.266 de salariaţi.