AVAS precizează că în procedura de preluare şi valorificare a creanţelor statului, activitatea autorităţii a fost afectată de o serie de dificultăţi. Astfel, în cazul creanţelor bancare, deşi acestea au fost însoţite, uneori, şi de ipoteci/gajuri, procesul de recuperare a fost afectat de situaţia de drept (litigii) şi de fapt a multor garanţii. Înstrăinarea de către garanţi şi debitori a bunurilor constituite garanţie au comportat acţiuni suplimentare de identificare şi noi situaţii litigioase, cu implicaţii asupra termenelor de soluţionare a dosarelor de executare silită. Din cele peste 18.000 de litigii gestionate de AVAS cca. 14.000 privesc procese de valorificare creanţe şi insolvenţă.
Potrivit autorităţii, gradul de recuperare de 36,39% obţinut de AVAS este superior “gradului maxim de recuperare posibil” estimat de către PriceWaterhouseCoopers, în urma unei evaluări aprofundate, la 22%.
„Procentul de recuperare estimat a fost depăşit în condiţiile în care studiul efectuat de consultant a vizat creanțele bancare neperformante, garantate cu ipoteci/gajuri, iar ulterior au fost preluate creanţe negarantate (fiscale şi comerciale), parte din acestea în litigiu, beneficiind de facilităţi, scutiri la plată, anulări în baza unor sentinţe definitive, aferente unor societăţi aflate în insolvenţă şi/sau ulterior radiate de la Registrul Comerțului”, se arată în comunicatul AVAS.
AVAB, ulterior AVAS, a fost înfiinţată la solicitarea Băncii Mondiale, în conformitate cu Planul Sunset aprobat sub condiţionalităţile Programului de Ajustare Structurală a Sectorului Privat (PSAL), ce viza lichidarea Bancorex prin absorbţia parţială de către BCR şi transferarea activelor neperformante, în vederea valorificării, către o instituţie nou creată, rezolvând parţial criza din sectorul bancar existentă la acel moment.
Pe parcursul derulării activităţii de recuperare a creanţelor bancare neperformante preluate de la Bancorex, B.C.R. şi Banca Agricolă şi ca urmare a rezultatelor obţinute, au fost adoptate o serie de acte normative speciale privind extinderea portofoliului prin preluarea şi a altor categorii de creanţe ale statului: creanţe bugetare restante preluate de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S); creanţe provenite din executarea garanţiilor emise de stat pentru împrumuturile externe acordate agenţilor economici, contribuind la reîntregirea fondului de risc al Ministerului Finanţelor Publice; creanţe comerciale restante preluate atât de la societăţile din domeniul distribuţiei gazelor naturale şi energiei electrice, cât şi de la Administraţia Naţională a Rezervelor Statului (A.N.R.S.).
