Obligaţiunile suverane greceşti tranzacţionate pe pieţele internaţionale poartă randamente foarte ridicate pentru că prezintă riscuri majore să nu fie achitate niciodată. Cotaţiile CDS implică un risc de 90% ca Grecia să intre în faliment.
Hârtiile scadente într-un an aduc un randament de 400% investitorilor, în condiţiile în care obligaţiunile se tranzacţionează cu 20 de cenţi la euro.
Ultimul bailout al Greciei cuprinde şi implicarea „voluntară” a sectorului privat, care ar trebui să suporte o pierdere de 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor. Natură voluntară a acestei afaceri face ca asigurările împotriva riscului de faliment să nu se declanşeze.
Doar că negocierile între bănci, firmele de asigurări şi statul grec nu decurg atât de bine. Mai mult, fondurile de hedging care speculează pe piaţa de obligaţiuni pentru a ar putea să refuze să accepte pierderile.
Teoretic, chiar şi un haircut de 50% din valoarea nominală a unei obligaţiuni ar putea aduce un randament de 150% pe hârtiile scadente într-un an la valorile de piaţă actuale. Pentru asta trebuie însă ca Grecia să nu dea faliment. Faptul că piaţa de obligaţiuni a elenilor a devenit foarte puţin lichidă face ca riscul de a rămâne cu nişte hârtii fără valoare să crească în cazul în care, spre exemplu, creditorii internaţionali taie linia de finanţare către Atena.
Achiziţia unui contract de tip CDS, pentru care se plătesc 7.309 puncte de bază (73%), ar face ca profitul să fie de maximum 7% indiferent dacă Grecia dă sau nu faliment, prea puţin ca să merite riscul.
Sursa grafic: Bloomberg.
