Potrivit acesteia, multe persoane mai sensibile şi anemice manifestă o stare generală anormală, cu semne de astenie fizică şi nervoasă.
”Avitaminozele sunt frecvent responsabile de declanşarea asteniilor de primăvară. Pe lângă acestea intervin unii factori interni, cum ar fi complexul de boli infecţioase cronice, hepatobiliare, intoxicaţii ale sângelui, parazitoze, boli neurologice şi diferite afecţiuni maligne. Ca factori externi agresivi, cu rol în declanşarea asteniei, pot fi menţionaţi: diferenţele mari de temperatură la trecerea de la iarnă la primăvară, suprasolicitările nervoase la început de sezon, aerul viciat din locuinţe insuficient aerisite în timpul iernii, lumina redusă din case, poluarea, precum şi eforturile fizice sau intelectuale la nivele care depăşesc posibilităţile individuale de rezistenţă şi de acomodare”, a spus medicul.
Simptomele caracteristice asteniei sunt: insomnia şi somnul agitat superficial şi cu vise urâte, din care persoana se trezeşte dimineaţa foarte devreme, mai obosită decât la culcare. Oboseala persistă toată ziua fără să dispară prin repaus obişnuit, a arătat dr. Irina Ungureanu.
”Mulţi elevi, studenţi şi angajaţi simt o stare generală de slăbiciune, moleşeală, reducerea capacităţii de concentrare şi somnolenţă. Treptat, apar dureri de cap, aproape permanente, cu localizări occipitale şi frontale mai accentuate dimineaţa. Bolnavul prezintă stări de nervozitate, irascibilitate, nelinişte, tulburări psihice, cu senzaţie de frică, depresie psihică acută, apatie, slăbirea memoriei, uneori tremurături ale membrelor şi capului”, a subliniat aceasta.
Medicul recomandă consumul zilnic a 8 – 12 tije crude de la florile de păpădie, care asigură o bună protecţie împotriva dezechilibrelor psihice şi glandulare. Se poate folosi şi tinctură din rădăcini de păpădie (15 – 20 de picături de 2-3 ori pe zi , diluate în 100 mililitri de apă) care este un aromatic amar cu efecte revigorante.
”Cu efecte foarte bune este indicat un amestec din flori de tei, sunătoare, cimbrişor, şovârv, salvie şi talpa gâştei din care se prepară o infuzie, consumând zilnic câte două ceaiuri calde între mese şi unul la culcare, timp de trei săptămâni. Acţiuni recunoscute au şi infuziile din frunze de anghinare, mentă, roiniţă, busuioc, soc, mur, zmeur, coacăz negru, şi decocturi din fructe de anason, fenicul, măceş, coji uscate de mere, rădăcini de valeriană şi conuri de hamei. În paralel se vor lua 30 de picături, de două ori pe zi, din tinctură de valeriană, ienupăr, păducel, în părţi egale, sirop de cătină şi bitter suedez. În fiecare seară, se recomandă, timp de 15 -20 de zile, băi calde cu infuzii sau uleiuri eterice din flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, frunze de roiniţă, mentă, muşcată, herba de busuioc, salvie, cimbru de cultură şi rădăcini de obligeană. La ieşirea din baie se recomandă şi un masaj mai ales la nivelul tâmplelor şi coloană”, a recomandat dr. Ungureanu.
Potrivit acesteia, trebuie să se consume multe legume şi fructe, vitaminele B, C, D, E, salate de crudităţi din urzici, spanac, pătrunjel verde, usturoi, sucuri de legume.
”O reţetă combinată cu sucuri de legume şi fructe, valoroase pentru proprietăţile tonice vitaminice şi răcoritoare constă din: 2-3 morcovi, o lămâie, o portocală, 3-4 mere, 10 grame drojdie de bere şi o lingură miere de albine, care se consumă pe parcursul zilei. Efecte deosebit de bune are şi vinul tonic, obţinut din amestec de sirop de afine, coacăze negre şi cătină albă, la care se adaugă tinctură de genţiană, în 500 ml vin”, a susţinut medicul.
La acestea se adaugă un program ordonat de odihnă şi mese la ore fixe, plimbări în aer liber, a adăugat dr. Ungureanu.
