Armenia şi Azerbaidjanul au raportat, marţi, aproape 100 de morţi în rândul trupelor, în cele mai grave lupte de la războiul din 2020 pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah, transmite AFP.
Ultimul val de lupte asupra enclavei tensionate din Azerbaidjan, populată de armeni, s-a încheiat cu un armistiţiu fragil mediat de Rusia.
Dar marţi, Ministerul Apărării de la Baku a declarat că „50 de militari azeri au murit ca urmare a provocării pe scară largă a Armeniei”, în timp ce Armenia a raportat anterior moartea a cel puţin 49 dintre soldaţii săi.
Azerbaidjanul a acuzat Armenia că a încălcat armistiţiul după o noapte de confruntări care au reaprins temerile privind un nou conflict total între duşmanii istorici.
Rusia a declarat că a ajuns la un acord de încetare a focului între părţile beligerante care a adus câteva ore de calm relativ, dar Azerbaidjanul a acuzat ulterior forţele armeneşti de încălcarea „intensă” a acordului.
„În pofida declarării unei încetări a focului începând cu ora 09:00 (ora Moscovei, 06.00 GMT), Armenia încalcă intensiv încetarea focului de-a lungul frontierei, folosind artileria şi alte arme grele”, a declarat armata de la Baku.
Armenia a cerut ajutorul liderilor mondiali după izbucnirea luptelor, acuzând Azerbaidjanul că încearcă să avanseze pe teritoriul său.
Secretarul de stat american Antony Blinken i-a sunat marţi pe liderii celor două ţări, purtătorul său de cuvânt declarând că Washingtonul va „face presiuni pentru oprirea imediată a luptelor şi pentru o soluţionare a conflictului de pace” între vecini.
Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a sunat marţi pe omologul său din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, pentru a-şi exprima „marea îngrijorare” şi pentru a îndemna la „revenirea la respectarea încetării focului”.
De asemenea, el a făcut apel la intensificarea negocierilor şi s-a oferit să contribuie alături de Uniunea Europeană, a precizat Elysee.
Premierul armean Nikol Pashinyan vorbise anterior cu Macron, precum şi cu liderul rus Vladimir Putin şi cu Blinken pentru a cere un răspuns la „actele agresive ale Azerbaidjanului”.
Escaladarea de marţi a avut loc în condiţiile în care cel mai apropiat aliat al Erevanului, Moscova – care a desfăşurat mii de pacificatori în regiune după războiul din 2020 – este distrasă de invazia sa din Ucraina, care durează de şase luni.
Ministerul Apărării din Armenia a declarat că ciocnirile s-au diminuat după încetarea focului, dar că situaţia de la graniţă este în continuare „extrem de tensionată”.
Ministerul Apărării de la Erevan a declarat că ciocnirile au început marţi dimineaţa devreme, teritoriul armean fiind supus unor tiruri de artilerie, mortiere şi drone în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk.
„Inamicul încearcă să avanseze” pe teritoriul armean, a precizat miniterul într-un comunicat.
Cu toate acestea, Azerbaidjanul a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar şi Lachin şi a declarat că forţele sale armate iau „măsuri limitate şi direcţionate, neutralizând poziţiile de tragere armeneşti”.
Turcia, sponsorul politic şi militar de lungă durată al Baku, a acuzat Armenia şi a îndemnat-o în schimb să „se concentreze asupra negocierilor de pace”.
Iranul, care are o graniţă comună cu ambele ţări, a îndemnat la „reţinere” şi la o „rezolvare paşnică” a luptelor.
UE şi Naţiunile Unite şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea situaţiei şi au solicitat încetarea luptelor.
Înainte de a fi anunţată încetarea focului, Consiliul de securitate al Armeniei a cerut ajutor militar din partea Moscovei, care este obligată, în temeiul unui tratat, să apere Armenia în cazul unei invazii străine.
Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii săi într-un schimb de focuri la frontieră.
În august, Azerbaidjanul a declarat că a pierdut un soldat, iar armata din Karabah a declarat că doi dintre soldaţii săi au fost ucişi şi mai mult de o duzină au fost răniţi.
Vecinii au purtat două războaie – în anii 1990 şi în 2020 – pentru această regiune.
Cele şase săptămâni de lupte brutale din toamna anului 2020 s-au încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia.
În cadrul acordului, Armenia a cedat porţiuni de teritoriu pe care le-a controlat timp de decenii, iar Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de pacificatori ruşi pentru a supraveghea armistiţiul fragil.
În timpul discuţiilor mediate de UE la Bruxelles în mai şi aprilie, Aliyev şi Pashinyan au convenit să „avanseze discuţiile” privind un viitor tratat de pace.
Separatiştii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Conflictul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morţi.
