Împrumuturile din decembrie şi februarie prin care BCE a finanţat băncile de la periferia zonei euro cu peste 1.000 miliarde de euro au fost bine primite de mulţi analişti, care au considerat că au stabilizat sistemul bancar european şi au împiedicat o criză a creditelor.
„Datele economice recente sunt mixte, însă nu atât de slabe încât să determine o nouă reducere de dobândă. BCE rămâne în regimul «aşteaptă şi vezi», întrucât evaluează impactul celor două operaţiuni de refinanţare pe termen lung”, au afirmat analişti ai Danske Bank.
Inflaţia se menţine la un nivel ridicat, ca urmare a avansului preţurilor la energie, şi reduce, de asemenea, probabilitatea unei scăderi a dobânzii.
În schimb, pieţele financiare vor urmări cu atenţie comentariile preşedintelui BCE, Mario Draghi, pentru indicii privind noi măsuri de stimulare a creşterii economice în zona euro.
Îmbunătăţirea indicatorilor economici la începutul anului a crescut speranţele că zona euro iese din criză, însă date mai recente arată că opt state din uniunea monetară se află în ptrezent în recesiune, în timp ce altele au o creştre slabă.
Problemele economice au determinat tot mai mulţi politicieni să ceară o concentrare pe creştere şi nu doar pe măsuri de austeritate.
Draghi s-a pronunţat chiar pentru un „pact de creştere” care să completeze pactul fiscal, semnat de majoritatea ţărilor UE în martie. Acordul semnat vizează menţinerea deficitelor bugetare sub control, însă criticii afirmă că recurgerea la austeritate fiscală în timpul unei perioade de recesiune agravează situaţia.
Accentul pus pe creştere a declanşat speculaţii privind o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară în iunie, însă analiştii Danske Bank nu sunt de acord.
„Nu împărtăşim această interpretare. În opinia noastră, concentrarea lui Draghi pe creştere este o aluzie către liderii politici din zona euro că BCE va susţine investiţiile publice în proiecte de infrastructură. În ultimele zile s-a sugerat că că aceste proiecte ar putea fi finanţate prin intermediul Băncii Europene pentru Investiţii”, potrivit Danske Bank.
Creştere puternică a randamentelor obligaţiunilor unor ţări de la periferia zonei euro, mai ales ale Spaniei, după ce S&P a retrogradat ţara pentru a doua oară în acest an, a lăsat investitorii în obligaţiuni întrebându-se dacă BCE va interveni pentru calmarea pieţei.
„În opinia noastră, BCE nu va ezita să intervină din nou dacă tensiunile din piaţă vor deveni mai puternice. Totuşi, nu toate armele BCE sunt la fel de ascuţite precum erau odată”, a afirmat analistul ING Carsten Brzeski.
Analistul consideră că noi operaţiuni de refinanţe pe termen lung ar fi singurul instrument eficient al BCE, chiar dacă va crea disensiuni în conducerea băncii. Analiştii Danske Bank afirmă însă că licitaţia de fonduri nelimitate pe trei ani din februarie a încheiat procesul de relaxare monetară.
Cancelarul german Angela Merkel şi-a menţinut opoziţia faţă de noi măsuri BCE de stimulare a economiei, iar deciziile de până în prezent au generat tesniuni în conducerea băncii, notează CNBC. Recent, cancelarul a afirmat, însă, că Germania este de acord cu creştere a resurselor BEI pentru combaterea crizei.
