„Susţinem în continuare reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO), dar şi neluarea în calcul a liniilor de finanţare atrase de bănci de la instituţiile financiare internaţionale. În prezent, există prevederea în regulament, recent introdusă, ca pasivele cu scadenţa mai mare de doi ani să nu intre în baza de calcul, dar cu condiţia ca aceste linii să nu aibă în contract prevederea de rambursare anticipată, situaţie pe care o putem întâlni. Solicităm să se menţioneze expres ca liniile de finanţare de la BERD, BEI sau IFC să nu fie luate în calcul”, a spus Gheţea.
El a menţionat că dobânda de politică monetară trebuie în continuare să fie redusă „şi avem convingerea că BNR va lua această măsură”.
BNR a redus, marţi, dobânda de politică monetară de la 9,50 la 9% pe an şi ratele rezervelor minime obligatorii de la 18% la 15% la pasivele în lei cu scadenţa reziduală mai mică de 2 ani, iar la cele în valută de la 40% la 35%.
Pe de altă parte, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a solicitat BNR să modifice din nou regulamentul provizioanelor, astfel încât băncile să poată deduce o cotă de 50% din valoarea garanţiilor, faţă de 25% în prezent, la calculul provizioanelor pentru creditele cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile.
„Considerăm că, în condiţiile în care creditele nerperformante se înmulţesc de la o zi pe alta, e recomandabil să ne apropiem de standardele de contabilitate internaţionale (IFRS, n.r.)”, a mai spus Gheţea.
Pe de altă parte, preşedintele ARB a mai spus că băncile solicită guvernului o serie de măsuri pentru susţinerea economiei, printre care posibilitatea creditării firmelor care au de încasat TVA de la stat în baza unei confirmări primite din partea ANAF.
