Este bine să ai în viaţă o a doua alegere, glumeşte Burduja. Se gândeşte chiar să facă şi Master of Wine la Londra. Asta ar putea fi următoarea calificare profesională, spune cu subînţeles bancherul. De producţie nu vrea să se apuce, dacă vreodată ar fi să treacă la altceva, şi-ar face un wine-bar, aşa cum nu există acum în Bucureşti, după toate regulile. "Pentru mine vinurile nu sunt o chestiune pe care s-o estimez vreodată în bani, sunt lucruri de suflet. Nu amestec plăcerile cu munca, pasiunea pentru vinuri o păstrez acasă”, a declarat pentru Business Standard Marinel Burduja.
Se laudă cu o cramă extrem de profesional făcută, după cum el singur spune, unde pot fi găsite atât vinuri româneşti, cât şi străine. La loc de cinste stau vinurile din anii ‘30 din colecţia familiei regale, dar şi unele de prin 1938, care provin din colecţia Casei Regale din Spania.
"Am o colecţie impresionantă la care muncesc de ani buni, la loc de cinste stau vinurile tradiţionale sau unele dispărute", precizează Burduja.
Bancherul preferă vinurile franţuzeşti, dar şi cele de Târnave se numără pe lista preferinţelor. “Îmi plac vinurile de Bordeaux şi cele spaniole, acestea din urmă au nişte calităţi pe care le apreciez din ce în ce mai mult, ca vocaţie rămân un îndrăgostit etern de vinurile româneşti", afirmă Burduja. Are în colecţie şi vinuri de Târnave, de dinainte de anii ‘70, o serie întreagă făcută special pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al Partidului Comunist de la acea vreme, cu etichete semnate manual. La fel de mult apreciază şi vinurile de Segarcea şi cele de Moldova, de unde, de altfel, se trage.
Despre viticultura românească spune că nu a fost sprijinită aşa cum ar fi trebuit, iar România şi-a pierdut locul în rândul marilor producători cărora le lipseşte "solidaritatea". Raiffeisen Bank se numără printre puţinele bănci care au sprijinit în ultimii ani viticultura locală.
