Acesta este unul dintre indicatorii majori, urmărit atât de acţionari, investitori, cât şi de managementul băncilor. Prin rata rentabilităţii financiare, acţionarii pot aprecia în ce măsură investiţia lor aduce câştig.
"Faptul că se realizează nişte profituri şi nu pierderi, cred că ar trebui să îi mulţumească pe acţionari. Suntem într-o perioadă dificilă, 2009 se va încheia cu un profit pentru sistemul bancar puţin peste zero. Anul 2010 nu va fi deloc diferit în ceea ce priveşte profitabilitatea băncilor. Acest lucru nu înseamnă că băncile se vor închide sau că acţionarii se vor retrage, doar că unii dintre aceştia vor fi nevoiţi să vină cu bani de acasă, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009”, spune Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.
Rata rentabilităţii financiare se calculează pe baza raportului dintre profitul net şi capitalurile proprii ale unei companii. La finele lunii septembrie, capitalurile proprii ale băncilor locale se ridicau la aproape 28,3 miliarde de lei, iar indicatorul ROE era de 3,2%. Astfel, instituţiile de credit ar fi trebuit să raporteze, după trei trimestre, un câştig de peste 904 milioane de lei.
"În privinţa rezultatelor financiare, diferenţa este foarte mare între bănci şi sunt convins că unii acţionari sunt mulţumiţi, iar alţii nu. Cei care nu sunt mulţumiţi de performanţe, vor fi nevoiţi să aducă bani de acasă sau vor reformula în unele cazuri strategiile. Unii acţionari chiar vor decide să schimbe conducători sau echipe, însă nu mă aştept la schimbări majore în piaţă, adică la ieşiri de jucători. Este posibil să asistăm şi la unele consolidări în piaţă”, explică Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank.
Rata rentabilităţii financiare a înregistrat la finele primului trimestru din 2009 o valoare negativă, pentru prima dată în ultimii cinci ani, după ce sistemul bancar local a ajuns la pierderi de 210 milioane de lei. Indicatorul ROE a înregistrat cel mai ridicat nivel la finele lunii septembrie 2008, de 19,4%, când băncile din România raportau un profit total de peste 3,6 miliarde de lei.
"Este greu de răspuns dacă acţionarii sunt mulţumiţi de profitul băncilor din România, pentru că sunt diferenţe mari între acestea. Anul trecut primele trei bănci din sistem au făcut 80% din profit. Acţionarii sunt rezonabili şi îşi dau seama că activitatea bancară este legată de investiţiile pe o perioadă de câţiva ani, nu este domeniu în care astăzi cumperi ceva şi mâine vinzi cu mai mult. Pe termen lung vom vedea dacă activitatea noastră este bună şi încercăm, în medie, să ne mulţumim acţionarii”, a declarat Steven van Groningen, preşedintele
Raiffeisen Bank. Directorul Direcţiei de Supraveghere a Băncii Naţionale a României, Nicolae Cinteză, spunea, recent, că profitul de 680 milioane de lei obţinut de băncile locale, la 30 septembrie 2009, se datorează reducerii nivelului provizioanelor la creditele de peste 90 de zile cu maximum 25% din valoarea garanţiilor.
Acesta sublinia că în următoarea perioadă patru bănci trebuie să-şi majoreze capitalul. Potrivit datelor BNR, băncile greceşti deţin o pondere de 26,8% din totalul capitalului la nivelul sistemului bancar, iar instituţiile de credit austriece – 17,1%.
"Banca nu este un magazin în care investeşti azi şi vrei să scoţi bani a doua zi. Sunt bănci în România, cu capital străin şi românesc, care activează pe piaţă de peste zece ani şi şi-au crescut fondurile proprii, iar acţionarii nu au beneficiat, întotdeauna, de dividende”, a explicat Gheţea.
În privinţa capitalului instituţiilor de credit din România, 76,1% reprezintă aport străin, 12% – de stat şi 11,9% – privat autohton.
