Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, numărul persoanelor cu restanţe la credite mai mari de 30 de zile s-a majorat cu 59% în decurs de un an. La finele lunii septembrie 2009, întârzierile la plată au ajuns la 2,4 miliarde de lei, de peste 2,8 ori mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.
"Este imposibil de estimat când va fi atins vârful restanţelor în România. Poate peste două-trei luni, când vom avea un guvern nou, stabilitate macroeconomică şi vom şti ce se va întâmpla cu tranşa de la Fondul Monetar Internaţional, atunci vom putea estima vârful întârzierilor la plată”, a declarat pentru Business Standard Petre Bunescu, director general adjunct la BRD. "În prezent, este important că ritmul de creştere a restanţelor s-a mai încetinit”, adaugă el.
Analistul financiar Bogdan Baltazar estimează că vârful restanţelor va fi atins în al doilea trimestru al anului viitor, după care acestea vor începe să scadă, pe măsură ce economia îşi revine din recesiune. “Băncile vor continua să restructureze împrumuturile neperformante, întrucât instituţiile de credit îşi dau seama că valorificarea garanţiilor poate fi perdantă, şi astfel aleg să ţină clientul în viaţă”, a precizat Baltazar pentru Business Standard. În funcţie de moneda în care au fost acordate creditele, în luna septembrie, cel mai mare volum de restanţe se înregistrează la împrumuturile în lei, 1,5 miliarde de lei, cu peste 130% mai mult decât cu un an în urmă. În euro, românii au adunat, după primele nouă luni ale anului, restanţe de 745 milioane de lei, nivel de 4,65 ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2008.
În schimb, cea mai rapidă creştere anuală a împrumuturilor neperformante a fost înregistrată de creditele în alte monede străine, categorie în care nu sunt incluse creditele în euro şi în dolari americani, de aproape 11 ori, până la echivalentul a 94,1 milioane de lei.
Potrivit datelor BNR, rata medie a dobânzilor la creditele noi în lei a scăzut în septembrie cu 0,12 puncte procentuale faţă de luna precedentă, până la un nivel de 17,83%. În privinţa depozitelor noi în lei pentru persoane fizice, rata medie a dobânzii a coborât cu 0,42 puncte procentuale, până la un nivel de 10,26%.
"Reluarea creşterii economice este singurul factor care va contribui la limitarea creşterii restanţelor. România a împrumutat criza, iar soluţia de ieşire din aceasta este să se menţină un echilibru la nivelul politicilor economice. De exemplu, dacă impozitele vor scădea fără motiv sau dacă nu se va realiza o reformă a cheltuielilor statului, leul se va deprecia şi va crea tensiuni atât la nivelul băncilor, cât şi al celor care au credite”, a explicat pentru Business Standard Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Leul continuă deprecierea
Potivit băncii centrale, cursul de schimb leu/euro a înregistrat în luna septembrie o creştere de 0,5% comparativ cu luna august, în condiţiile în care percepţia investitorilor asupra riscului asociat plasamentelor pe pieţele financiare din regiune s-a înrăutăţit.
"În cazul leului, presiunile de depreciere au fost potenţate de sporirea incertitudinilor privind evoluţiile pe termen scurt ale economiei româneşti, în contextul amplificării tensiunilor sociale şi, ulterior, ale celor politice”, se arată într-un raport al BNR. Un alt motiv este “majorarea la un nivel-record a deficitului tranzacţiilor valutare ale rezidenţilor, din cauza operaţiunilor de repatriere a profiturilor de către unele mari companii prezente pe piaţa locală, precum şi a celor de onorare a serviciului datoriei externe private”, potrivit raportului.
Românii au economisit mai mult în valută, în octombrie
Datele BNR arată că economiile în lei ale populaţiei au scăzut cu 0,7% în octombrie faţă de luna anterioară, la 58,58 miliarde de lei. Depozitele companiilor s-au diminuat cu 1,8%, la 40,85 miliarde de lei. Faţă de octombrie 2008, depozitele în lei ale populaţiei au avansat cu 17,2%, pe când cele ale firmelor s-au diminuat cu 1,7%. Depozitele bancare în valută, exprimate în lei, au avansat în octombrie cu 2,5% faţă de luna anterioară, până la 62,63 miliarde de lei. Exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,2%, până la 14,58 miliarde de euro. Faţă de finalul lui octombrie 2008, depozitele în valută ale populaţiei şi firmelor au urcat cu 27,5%, în termeni nominali şi la valoarea echivalată în lei. Calculate în euro, economiile în valută ale rezidenţilor au sporit cu numai 8,7%. Depozitele în valută ale populaţiei au crescut cu 4,3% faţă de septembrie, la 8,6 miliarde de euro, iar cele ale firmelor au avansat cu 0,2%, până la 6,02 miliarde de euro. Economiile în valută ale populaţiei au înregistrat o creştere anuală, în lei, de 28,4%, în timp ce depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 26,3% în intervalul octombrie 2008-octombrie 2009.
Exprimată în euro, valoarea depozitelor în valută ale populaţiei a crescut cu 9,4% faţă de octombrie 2008, iar depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice au crescut cu 7,6%.
