Austria este considerată una dintre ţările solide ale Europei şi ale Zonei euro. A trecut relativ bine peste criza financiară, a reuşit să păstreze într-o formă bună industria şi sectorul serviciilor, înregistrează un excedent al contului curent, deşi nu beneficiază de resurse naturale, deficitul este mic în comparaţie cu mulţi dintre colegii de uniune şi urmează să mai scadă, şi, cel mai important, păstrează o rată a şomajului de doar 4%, una dintre cele mai mici din Europa. Anul acesta se aşteaptă o creştere economică de 3,3%.
Însă, industria bancară ar putea să tragă economia Austriei puternic în jos, dacă criza datoriilor suverane escaladează peste punctul la care se află acum, ori o economia europeană şi, în speţă cea mondială, încetinesc semnificativ sau intră într-o nouă recesiune.
A doua cea mai mare bancă bancă din Austria, Bank Austria, este deţinută de Unicredit, bancă italiană cu o expunere de 47,5 miliarde de euro pe datoria suverană a Italiei. Amintim că Italia a intrat în colimatorul investitorilor în ultimele luni, dobânzile la bonduri crescând puternic, şi doar intervenţia Băncii Centrale Europene în piaţa secundară a făcut ca finanţarea peninsularilor să mai fie posibilă la costuri suportabile.
Fondul Monetar Internaţional avertizează că expunerea pe Italia este veriga slabă a Austriei în acest moment, însă nu este singura.
Băncile din Austria sunt puternic expuse pe Europa de SE. În România, trei bănci din top 10 sunt deţinute de austrieci: Banca Comercială Română (locul 1 după active) de către Erste Bank, Raiffeisen Bank România (locul 3 după active) de către Raiffeisen Zentralbank şi Volksbank România (locul 8 după active) de către Volksbank Internaţional – probabil va trece sub umbrela Österreichische Volksbanken, după ce Sberbank a cumpărat VBI.
La sfârşitul anului trecut, cele trei bănci deţineau active de 108,72 miliarde lei sau 25,82 miliarde euro la cursul mediu pe 2010, conform datelor BNR, şi aveau o cotă de piaţă de 32,1%.
România este a doua cea mai mare piaţă pentru băncile austriece după cea din Croaţia,
FMI avertizează că expunerea pe SE Europei ar putea fi o piatră de moară pentru Austria, şi aici nu vorbim neapărat de expunerea suverană – deşi şi aceasta este considerabilă, ci de rata creditelor neperformante.
“Rata creditelor neperformante (NPL) a subsidiarelor din Europa Centrală şi de Sud-est este ridicată, în special în fostele ţări CSI, fără Rusia, unde peste un sfert din credite sunt neperformante, şi în Europa de Sud-est, unde rata creditelor neperformante este de peste 12%. Portofoliile din Rusia şi Europa Centrală performează mai bine. Ratele NPL sunt aşteptate să atingă vârful la mijlocul lui 2011, din moment ce perspectiva de creştere economică rămâne pozitivă în zonă; rămân însă buzunare de slăbiciune macroeconomică, în special în Croaţia şi România. Mai mult provizioanele vor trebui să crească în perioada următoare”.
În Croaţia şi România anul 2010 a fost unul de recesiune – singurele ţări din regiune cu contracţie economică – şi pentru 2011 se aşteaptă o creştere economică de 1%, respectiv de 1,5%. Principalul de factor de creştere este aşteptata evoluţie pozitivă a exporturilor, însă până şi exporturile Germaniei sunt în scădere, şi sunt mulţi care văd o încetinire a economiei mondiale. Croaţia şi România sunt cele mai mari pieţe ale băncilor austriece din regiune.
De asemenea, în raportul FMI se notează că este posibil ca băncile să nu fi evaluat corect riscul de incapacitate de plată a debitorilor din Sud-estul Europei, şi că executările silite întârzie ca urmare a barierelor oficiale şi neoficiale.
Dacă legăm cele de mai sus cu următorul paragraf din raportul FMI, ne dăm seama că Austria este înconjurată de riscuri din toate părţile, acum că Sudul este deja o problemă, mai rămân Vestul, Centrul, Estul şi Sud-estul.
“Principalul factor de risc este tumultul din periferia Zonei euro, în special dacă aceasta se extinde la ţările de bază ale Zonei euro sau a celor din Centrul, Estul sau Sud-estul Europei”.
În T4 2008 şi în 2009 regiunea de Est şi Sud-est a Europei a fost lovită puternic de criză, mult mai tare decât a fost lovită Europa Apuseană. La acel moment, România a înregistrat o contracţie majoră a PIB, una dintre cele mai mari din Europa. Rămaşi fără locuri de muncă, ori cu salariile diminuate, o parte dintre români nu şi-au mai plătit ratele la bancă. Acţionarii străini au ţinut băncile capitalizate, sau după cum spun oficialii BNR, capitalizate la un nivel confortabil.
Cei de la FMI spun că “băncile austriece absorb costuri mari de credit din expunerile pe Europa Centrală şi de Sud-est”.
O nouă recesiune economică, cu noi credite neperformante, ori o nouă criză financiară, ar putea pune probleme serioase băncilor austriece.
Statul austriac a naţionalizat Hypo bank în 2009 şi a slavat de la faliment mai multe bănci. Datoria publică a sărit de la 60% în 2007 la 72% în 2010, taxele au fost deja crescute, aşa că pentru guvern rămâne puţin spaţiu de manevră pentru o nouă intervenţie în sistemul bancar.
