Propunerile includ concedieri, reducerea creditării, vânzarea de active neesenţiale, precum hoteluri, dar şi a unor reţele bancare din sud-estul Europei, potrivit unor bancheri eleni, citaţi de cotidianul Financial Times.
Planul, aflat în fază preliminară, a fost transmis băncii centrale a Greciei şi experţilor Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi BCE.
Băncile au diminuat, deja, substanţial creditarea pentru a compensa declinul constant al depozitelor.
Populaţia din Grecia a retras din bănci peste 40 de miliarde de euro anul trecut, echivalentul a aproximativ 14% din depozitele totale aflate în instituţiile de credit din ţară. Retragerile s-au adăugat problemelor de finanţare şi au crescut dependenţa instituţiilor de credit de împrumuturi de la BCE.
„Eroziunea depozitelor continuă într-un ritm de trei miliarde de euro pe lună, evidenţiind temerile privind situaţia economică a ţării”, a afirmat o sursă bancară.
În pofida crizei, patru mari bănci elene au obţinut patru miliarde de euro de pe pieţele financiare şi din vânzarea unor active, reuşind astfel să reziste presiunilor guvernului pentru fuziuni care să conducă la grupuri financiare mai puternice.
Lichiditatea asigurată de BCE este vitală pentru băncile din Grecia, deoarece acestea nu au acces normal la pieţele financiare. Insitituţiile de credit elene au împrumutat aproape 90 de miliarde de euro de la BCE folosind drept garanţii obligaţiuni ale guvernului şi au fost excluse de pe pieţele interbancare după ce ţara a cerut ajutor financiar extern anul trecut.
Ministerul de Finanţe a pregătit garanţii de stat în valoare de 30 de miliarde de euro pentru bănci, peste cele de 52 de miliarde de euro deja alocate, dar acestea vor putea fi folosite doar după aprobarea planurilor de reducere a dependenţei de finanţarea de la BCE.
În România sunt prezente mai multe bănci elene, între care EFG Eurobank, prin intermediul Bancpost şi National Bank of Greece, prin Banca Românească, respectiv Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATEbank sub brand propriu.
