Problemele băncilor greceşti se acutizează pe măsură ce criza datoriilor Greciei nu-şi găseşte o soluţie convingătoare.
„Evident, problemele pe care le au băncile greceşti la ele acasă vor influenţa şi activitatea filialelor acestora din România, în primul rând pentru că se vor împrumuta la dobânzi mai mari. La rigoare, este posibil chiar ca celelalte bănci din România să ajungă să nu mai permită tranzacţiile cu filialle băncilor greceşti“, spune Dragoş Cabat, directorul societăţii de consultanţă Financial View.
Dealerii băncilor au permisiunea să tranzacţioneze până la atingerea unor anumite limite de expunere pe celelalte bănci de pe piaţă, iar aceste limite sunt decise de băncile mamă. Dacă situaţia băncilor greceşti se înrăutăţeşte prea mult, atunci dealerii „nu mai primesc limită“ pentru acestea, adică nu mai pot tranzacţiona cu ele.
Pe de altă parte, „fluxul de lichidităţi dinspre băncile mamă din Grecia spre filialele din România se va diminua, în cel mai bun caz. Adică, dacă vor avea nevoie de bani pentru a-şi menţine cotele sau să-şi majoreze capitalurile, filialele din România nu vor mai primi aceşti bani ca în vremurile bune, sau deloc“, a mai adăugat Dragoş Cabat.
Băncile greceşti din România vor avea mari dificultăţi cu eventualele retrageri şi vor atrage cu mare dificultate sau deloc depozite de pe piaţă, ceea ce ar putea să le aducă la mâna oficialilor Băncii Naţionale a României. Aceştia spun că, deocamdată, băncile greceşti nu au nevoie de ajutor.
Şi anul trecut, băncile greceşti au pus presiune pe dobânzile la depozite şi implicit la credite, plătind peste piaţă pentru a se putea finanţa local.
Criza greacă a înregistrat o nouă recrudescenţă în condiţiile în care grecii sunt ameninţaţi cu condiţii şocante pentru a beneficia de un nou acord financiar, potrivit Financial Times.
Autorităţi din afara ţării ar putea prelua controlul asupra colectării taxelor şi impozitelor, dar şi al privatizărilor. Noile măsuri de austeritate ar putea fi impuse din afara ţării, iar Grecia ar putea rămâne, practic, temporar, fără Guvern. Deocamdată autorităţile internaţionale şi cele elene nu au confirmat informaţiile.
Băncile elene şi-au văzut anul trecut expunerea scăzând cu 1,6 mld. euro, până la 15,8 mld. euro, inclusiv din cauza diminuării posibilităţilor de a-şi menţne cotele de piaţă. Grecii deţineau la sfârşitul anului trecut 16%-17% din activele bancare, potrivit datelor publicate de Banca Reglementelor Internaţionale (BRI), supranumită banca băncilor centrale.
Doar două bănci greceşti se aflau în TOP 10 bancar în România, după mărimea activelor: pe locul 6 era Alpha Bank, deţinută de Alpha Grecia, a cărei cotă scăzuse la 6,24% (21,3 mld. lei) de la 6,4%, iar pe locul 9 era Bancpost, deţinută de EFG Eurobank Grecia, cu o cotă în scădere la 3,9% (13,6 mld. lei) de la 4,4%. Cote de piaţă mai mici au Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece), Piraeus Bank, Marfin Bank, şi ATE Bank.
Nevoia de consolidare din sistemul bancat grecesc a făcut ca în februarie National Bank of Greece să inițieze o ofertă de preluare a Alpha Bank. Asta ar fi condus la formarea unei a treia bănci ca mărime pe piaţa noastră, înaintea Raiffeisen Bank.
Poziţia slabă a câtorva bănci europene care au sucursale în România lasă deschis drumul consolidării în sistemul bancar românesc. Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank România, declara săptămâna trecută că „ar fi foarte surpins să nu vedem măcar o tranzacţie anul ăsta”.
Recent, Grupul ATE Bank, controlat de statul elen, a anunțat că vrea să vândă participaţia majoritară pe care o deţine la filiala din România, în cadrul unui plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Grecia ia în considerare înfiinţarea unei bănci speciale care să cureţe portofoliile instituţiilor de credit elene de obligaţiuni toxice şi să le facă mai atractive pentru eventualii cumpărători, potrivit unei ştiri Reuters.
De asemeni, statul grec ar putea înfiinţa un organism de tipul „bad bank” care va absorbi obligaţiunile toxice deţinute de creditorii controlaţi de stat şi puşi pe lista privatizărilor. O astfel de bancă ar prelua activele riscante deţinute de băncile care au garanţii de la stat.
Despre soluţia la dificultăţile din Grecia „profetul crizei“, Nouriel Roubini, spunea că „oricum se va chema“ tot în restructurarea datoriilor va consta.
