„Este foarte adevărat că menținerea expunerii băncilor subsidiarelor străine în România este crucială. (…) Există această potențiabilitate, ca în cazul în care părinții, mamele, frații acestor subsidiare să ceară o plecare a banilor, să se întâmple. Strategia BNR este foarte adecvată, ceea ce a demonstrat-o până în prezent, și ieșirile de capital au fost infime”, a apreciat Tănăsescu, invitat duminică la o emisiune difuzată de Pro TV.
Oficialul FMI a adăugat că mesajul președintelui României, Traian Băsescu, la reuniunea de miercuri de la Bruxelles, mesaj îmbrățișat de toate statele, a făcut ca în comunicatul final să apară acea frază referitoare la menținerea expunerilor subsidiarelor în toate țările europene.
„Mesajul final al comunicatului final face și va face în viitorul apropiat ca băncile să își păstreze expunerea sau să și-o mărească, în așa fel să contribuie la economia reală”, este de părere Tănăsescu.
În opinia lui, pachetul de măsuri aprobat în cadrul reuniunii demonstrează că oamenii politici europeni au ajuns la un consens, dar a creat aşteptări foarte mari.
„Trebuie să fim atenți cu detalii care lispesc din acest plan, în special cele referitoare la modul în care Fondul de Stabilitate Financiară va fi alimentat, în așa fel încât să poată răspundă cerințelor de recapitalizare a domeniul bancar”, a arătat Tănăsescu.
Declaraţia privind recapitalizarea băncilor, adoptată miercuri de Consiliul European, vizează finanţarea băncilor pe termen mediu, astfel încât să se asigure fluxurile de credit pe termen mediu ale economiei reale. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat miercuri, după Consiliului European, că decizia forului va da tututor statelor UE garanţia că subsidiarele băncilor-mamă din alte ţări îşi vor menţine nivelul de capital şi pentru anii următori, iar România va putea continua creditarea economiei.
Traian Băsescu a dat asigurări că băncile-mamă nu vor putea să tragă capital din subsidiare, acest lucru fiind verificat atât de autoritatea bancară europeană, cât şi de autorităţile bancare naţionale, existând un plafon minim al capitalului. În acest context, preşedintele a arătat că România stă mai bine decât alte state în ceea ce priveşte procentul din fluxul de capital străin care se îndreaptă către buget, acesta fiind mult mai mic decât procentul destinat susţinerii mediului privat.
„România are fluxuri de capital de 40 de miliarde de euro, din care anul acesta 13,2 miliarde au fost utilizate pentru finanţare a bugetului de stat, iar diferenţa până la 40 miliarde pentru sectorul privat. Avem o structură foarte bună faţă de alte ţări, unde structura de finanţare a statului este cu un procent mult mai mare”, a explicat şeful statului.
