„Creanţele asupra sectorului guvernamental şi-au continuat trendul ascendent, evoluţia acestora fiind marcată îndeosebi de accelerarea creşterii portofoliului de titluri de stat, care s-a dublat în raport cu intervalul anterior”, se spune în raport.
Evoluţia vine, pe de o parte, ca urmare a necesarului de titluri de stat pentru bănci, pentru a avea acces la facilitatea de credit (credit lombard) a băncii centrale, şi, pe de altă parte, în condiţiile creşterii nevoii de finanţare a statului, din cauza majorării puternice a deficitului bugetar. Dezechilibrul balanţei publice a ajuns la un nivel record de 4,9% din PIB anul trecut, după standardele româneşti, iar guvernul a convenit cu FMI o ţintă de deficit bugetar de 4,6% din PIB pentru ascest an.
Evoluţia creanţelor asupra sectorului guvernamental a fost oscilantă în ultimii ani. În 2004, 2,4% din activele băncilor româneşti erau reprezentate de creanţe asupra sectorului guvernamental, pentru ca, în 2006, ponderea să coboare la 1,6%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
În 2007, creanţele asupra sectorului guvernamental au ajuns la 3,7% din activele bancare, nivel care s-a menţinut în septembrie 2008. Începând cu toamna anului trecut, odată cu agravarea crizei financiare internaţionale, după falimentul Lehman Brothers, încasările la bugetul de stat au fost puternic afectate, iar ponderea împrumuturilor acordate statului de către băncile româneşti a urcat constant, la 3,8% din active în octombrie, 4,1% în noiembrie, 5% în decembrie, 6,1% în ianuarie, 6,9% în februarie şi 8,1% în martie.
Raportul BNR punctează că „operaţiunile (de piaţă monetară, în special a tranzacţiilor repo n.r.) băncii centrale au avut ca efect îmbunătăţirea lichidităţii sistemului bancar prin creşterea stocului de titluri de stat deţinute de bănci, creditul guvernamental contrabalansând contracţia creditului acordat sectorului privat”.
În schimb, creanţele asupra BNR – în special rezerve minime obligatorii – s-au menţinut relativ constante ca pondere în ultimele luni, în apropiere de 21% din active. Plasamentele la BNR reprezentau la finalul lui martie 91% din totalul operaţiunilor interbancare, fiind „o caracteristică a ultimilor ani datorită, îndeosebi, rezervelor minime obligatorii”.
BNR solicită în prezent băncilor comerciale să ţină la banca centrală 18% din pasivele în lei şi 40% din cele în valută, dacă au o scadenţă reziduală mai mare de doi ani.
În schimb, pe fondul frânării creditării neguvernamentale începând cu toamna anului trecut, împrumuturile acordate firmelor din România şi-au diminuat ponderea în active de la 31% în septembrie 2008 la 28,3% în martie, în timp ce ponderea creditelor acordate populaţiei s-a diminuat, în acelaşi interval, de la 30,3% până la 28,2%.
„Evoluţia creditelor acordate populaţiei s-a caracterizat printr-o reducere semnificativă a dinamicii componentei denominate în franci elveţieni, băncile renunţând aproape în totalitate, în ultimele luni ale anului 2008, la creditarea în această monedă”, subliniază autorii raportului.
Ponderea în activele băncilor a creditelor acordate populaţiei crescuse puternic în intervalul 2004-2007, de la 13% la 29,9%, pe fondul boom-ului creditării, finanţat puternic din resurse externe.
Ponderea altor active s-a menţinut la puţin peste 10% din active în ultimul trimestru al anului trecut şi în primul trimestru din 2009.
Activele interne rămân covârşitoare în totalul activelor bancare, cu o pondere de 98,1% în martie.
Pe partea de resurse atrase de sistemul bancar (pasive), cele atrase pe plan intern şi-au mărit ponderea din toamna anului trecut, de 70,2% în septembrie la 71,2% în martie. În acelaşi timp, resursele atrase de băncile româneşti din străinătate cântăreau 28,8% în pasive în martie, ponderea lor scăzând constant din noiembrie 2008, când a atins un vârf istoric, de 31,7%. Evoluţia este explicată de BNR prin restrângerea accesului instituţiilor de credit la finanţarea externă.
Ponderea în pasivele băncilor a depozitelor interbancare a urcat de la 2,7% în septembrie la 6% în martie, evoluţie care „se datorează în principal operaţiunilor repo efectuate de banca centrală”, menţionează raportul.
Depozitele atrase de la sectorul guvernamental şi-au menţinut relativ constantă ponderea, la 2,8-2,9%, în timp ce depozitele atrase de la companii şi de la populaţie şi-au continuat tendinţa de reducere a importanţei în pasive, ajungând la 42,9% în martie, faţă de 46,1% în septembrie 2008, 49,7% în 2007, 55% în 2006 şi 62,3% în 2004.
„Reducerea ritmului de creştere a depozitelor, pe ambele componente – populaţie şi companii -, s-a produs pe fondul deteriorării climatului economic şi al aşteptărilor privind perspectivele economiei şi ale veniturilor. În cazul depozitelor overnight, declinul dinamicii s-a manifestat atât la nivelul plasamentelor în lei cât şi al celor în valută în cazul populaţiei, în timp ceîn cazul companiilor, acesta s-a resimţit la nivelul depozitelor în devize”, se spune în raport.
Tot pe partea de pasive, capitalul şi rezervele băncilor au înregistrat fluctuaţii minore ca pondere în pasivul agregat, între 10,3% şi 10,7%, „pe fondul majorărilor de capital efectuate de acţionarii băncilor din sistem”.
Banca centrală concluzionează că, „în condiţiile amplificării crizei financiare internaţionale, sursele de finanţare ale instituţiilor de credit, afectate, mai cu seamă începând cu ultimul trimestru al anului 2008, de înăsprirea condiţiilor de finanţare externă, dar şi de reducerea excedentului de lichiditate din sistemul bancar, au fost orientate în prima parte a anului 2008 cu preponderenţă spre activitatea de
creditare, iar începând cu ultimul trimestru, spre creşterea portofoliilor de titluri de stat”.
