Mai mult, banca poate merge până la a căuta un partener care să capitalizeze afacerile clientului, pentru a-i da acestuia şansa unei redresări, a declarat pentru Business Standard Dan Pascariu, preşedintele CA al UniCredit Ţiriac Bank. “Băncile încearcă să găsească soluţii pentru cei care solicită reeşalonarea creditelor. Există şi situaţii disperate, unde probabil restructurarea va fi imposibilă. Din păcate, băncile sunt obligate să joace rolul lui Dumnezeu şi să aleagă câştigătorii de perdanţi”, spune Pascariu.
În ceea ce priveşte garanţiile aflate în spatele creditelor, bancherul subliniază faptul că prudenţa, chiar înaintea crizei, a făcut băncile să nu acorde împrumuturi fără un avans de cel puţin 25% în cazul ipotecarelor. În traducere, oricum valoarea creditului este mai mică decât valoarea ipotecată plus avans, astfel că, deocamdată, băncile nu sunt în pierdere din acest punct de vedere.
Pe de altă parte, spune el, deşi spaima unei crize de lichiditate face parte din noţiunile generale ale bankingului, situaţia actuală a făcut ca băncile-mamă să oprească robinetul finanţării pentru subsidiarele din toată lumea, astfel că acestea, inclusiv cele din România, sunt acum forţate să se descurce singure. “Pentru fiecare sută de unităţi de depozite atrase în România, sistemul bancar a dat o sută treizeci de unităţi sub formă de credite. Asta înseamnă că treizeci au fost aduse din altă parte. Or, aceste treizeci de unităţi au însemnat, de fapt, economiile olandezilor, austriecilor, italienilor, francezilor. Or, banii ăştia, dintr-odată, au devenit mai scumpi, pentru că băncile-mamă aveau dificultăţi în a atrage credite”, a explicat Pascariu.
Marea problemă a băncilor din toată lumea, după căderea Lehman Brothers, a reprezentat-o lipsa de încredere în sistemul financiar. A fost momentul în care băncile-mamă le-au spus fiicelor din Europa Centrală şi de Est: “Gata, v-am înţărcat, este cazul să vă găsiţi singure hrană”, spune Dan Pascariu. “Şi acest proces a fost destul de dificil la început. Pentru că a însemnat o rupere cu o situaţie pe care toată lumea o considera normală. De fapt, era anormal, dar a durat aproape tot timpul de când a apărut acest nou sistem bancar, de când au fost înfiinţate filialele băncilor străine din România. Procesul acesta de ajustare n-a fost uşor. A durat câteva luni bune”, a explicat bancherul.
Cealaltă spaimă a băncilor este legată de calitatea portofoliului de credite, care se testează mai ales în situaţii de criză. “Atunci când o bancă acordă un împrumut şi face analiza de risc, ia în calcul extrem de multe variante. Să nu uităm că noi, în ultimii 20 de ani, am fost doar pe val. Şi nimeni nu prevedea că vom ajunge într-o asemenea situaţie. Iată că realitatea ne-a contrazis, ceea ce într-un fel este bine, pentru că i-a făcut pe oameni, pe analiştii de risc şi pe vânzătorii de credite să fie cu mult mai atenţi decât în trecut. Eu cred că tot ceea ce s-a întâmplat în acest ultim an îi va face pe bancheri, deja îi face, să aibă o abordare de risc mult mai conservatoare”, consideră Pascariu.
Potrivit acestuia, sistemul bancar local nu se va mai întâlni curând cu o perioadă de creştere a creditării atât de puternică, aşa cum a fost cea de până în 2008. “Ultimii cinci-şase ani au fost, de fapt, o perioadă anormală peste tot în lume, nu doar la noi. Să ne uităm la ţările din lumea occidentală, mai ales la ţările din lumea anglo-saxonă. A fost o perioadă de dobânzi mici, care au înlesnit atragerea de credite cu foarte mare uşurinţă şi care au pus presiune pe valoarea activelor. Şi pentru că valoarea activelor a tot crescut, oamenii s-au îndatorat peste posibilităţi”, a arătat bancherul.
Supravegherea pieţelor financiare
Vor mai dispărea bănci, spune Pascariu, dar închiderea sau dispariţia lor va fi controlată, astfel încât clienţii să nu fie afectaţi, să nu se creeze panică şi riscuri sistemice. Căderea colosului Lehman Brothers a fost o lecţie pentru cei care supraveghează şi reglementează sistemele financiare din lume.
În ceea ce priveşte sistemul bancar local, Pascariu consideră că acesta este solid şi nu va avea probleme atât timp cât băncile-mamă sunt sprijinite să facă faţă crizei. “Sigur că, în România, vor creşte împrumuturile neperformante. Îmi este greu să cred că vor trece de 10% din total împrumuturi, dar mă aştept ca vârful să fie atins în prima parte a anului viitor. Acesta este şi unul dintre rolurile profiturilor – să acopere provizioanele constituite de bănci pentru neperformante”, arată bancherul.
Acesta consideră că băncile din România nu au dus lipsă de reglementare restrictivă şi de supraveghere atentă şi serioasă. “Banca Naţională a României a fost pe fază. Doar în ceea ce priveşte restricţiile la creditare a fost defazată – a relaxat condiţiile când nu trebuia şi le-a restrâns, de asemenea, când nu trebuia. Însă cred că, la modul general, o instituţie bancară cu o cotă de piaţă sub 5% va întâmpina mult mai multe dificultăţi în a avea o dezvoltare sustenabilă decât băncile cu peste 5%. Vom vedea bănci care vor fi nevoite să vândă”, spune bancherul. Preşedintele CA al UniCredit Ţiriac Bank consideră că, în urma acestei crize, nu doar tabloul de ansamblu al sistemului financiar bancar se va schimba, ci şi cel din fiecare ţară în parte, iar România nu va face excepţie.
