Ministrul de Externe Bogdan Aurescu s-a menţinut pe locul 2 în topul vizibilităţii membrilor Guvernului pe luna decembrie, în timp ce ministrul de Interne Lucian Bode a urcat de pe locul 8 în noiembrie, pe locul al treilea, iar ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloş a urcat şi el de pe locul 10 pe locul 6. Miniştrii Sănătăţii şi Muncii coboară mai multe poziţii, iar ministrul Apărării Angel Tîlvăr, ajunge pe penultimul loc în top, după locul 7 în noiembrie, relevă Barometrul vizibilităţii miniştrilor, o analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 14.725 de menţiuni în presa scrisă şi online în decembrie, rămânând pe primul loc, cu vârfuri de vizibilitate în ziua respingerii aderării României la spaţiul Schengen, dar şi cu ocazia vizitei de lucru în Franţa şi a ultimei şedinţe de Guvern din 2022.
”Vom apărea mai puţin la televizor şi vom prefera să facem mai mult la nivelul instituţiilor guvernamentale”, a spus Ciucă în ultima şedinţă a anului trecut.
Pe poziţia a doua în top, cu peste 4.000 de menţiuni, se află ministrul de Externe Bogdan Aurescu, care se menţine pe locul al doilea, câştigat în luna noiembrie. Cele mai multe apariţii în presa scrisă şi online au fost înregistrate în momentul în care ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în ţară, pentru consultări, prezentată ca ”un gest politic care subliniază poziţia României de dezacord ferm cu conduita Austriei şi indică decizia de diminuare a nivelului actual al relaţiilor cu acest stat”, dar şi în contextul contactelor cu oficialii austrieci pe subiectul Schengen, precum şi al vizitei oficiale la Chişinău.
Ministrul de Interne Lucian Bode urcă de pe locul 8 în noiembrie, pe locul al treilea, cu aproape 4.000 de apariţii, ca urmare a declaraţiilor pe tema respingerii aderării României la Spaţiul Schengen, dar şi a demersurilor ulterioare deciziei Consiliului JAI pe acest subiect. Lucian Bode a înregistrat vârfuri de vizibilitate şi ca urmare a anunţului USR privind iniţierea unei moţiuni simple împotriva sa.
Ministrul Energiei Virgil Popescu urcă o poziţie comparativ cu luna precedentă, înregistrând vârfuri de vizibilitate în ziua în care a fost nevoit să anuleze o conferină de presă din cauza scandalului provocat la minister de liderul AUR, George Simion, cu care a avut mai multe dispute de-a lungul timpului. Un alt moment care i-a adus ministrului vizibilitate a fost cel al anunţului privind anularea declaraţiei pe propria răspundere în care trebuia precizat locul consum pentru care se aplică plafonarea preţului la energie electrică.
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu urcă şi el o poziţie în topul vizibilităţii membrilor Guvernului, ajungând pe locul 5, datorită anunţurilor referitoare la aprobarea Programului Operaţional pentru Transport de către Comisia Europeană, reprezentând 9,6 miliarde de euro, din care 4,65 miliarde fonduri europene nerambursabile. Alte declaraţii care i-au adus vizibilitate ministrului au fost cele privind decizia CNAIR de a-şi închide conturile la BCR ca reacţie la respingerea aderării la Schengen de către Austria, dar şi cele referitoare la proiectul pentru centura metropolitană a Clujului, la semnarea contractelor pentru construirea autostrăzii Focşani – Bacău, precum şi declaraţiile făcute la inaugurarea primului lot din austostrada Sibiu – Piteşti.
Pe locul al 6-lea se află ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloş, care în luna noiembrie a fost pe poziţia a 10-a, urcarea în top datorându-se în principal declaraţiilor pe tema boicotării Austriei după votul împotriva admiterii României îm Schengen, când a afirmat că avem un obiectiv de ţară şi acestui demers trebuie să ne aliniem cu toţii. ”Nu cred sub nicio formă că prin aceste forme de ripostare vom ajunge la lucruri bune”, a spus ministrul. Anunţurile privind transmiterea la Comisia Europeană a cererii de plată numărul 2 din PNRR, cu o valoare de 2,8 miliarde de euro, aprobarea Programului transport 2021 – 2027, care prevede 9,6 miliarde euro pentru autostrăzi, căi ferate şi noi linii de metrou, dar cel conform căruia 170.000 de tone de alimente, aproximativ 8.500 de tiruri pline ochi cu produse româneşti”, reprezentând totalul celor VI tranşe de ajutoare alimentare, din bani europeni, ajung în ”casele a aproximativ 1,2 milioane de copii, părinţi şi bunici din România”.
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila coboară de pe poziţia a 4-a în noiembrie, pe locul 7. În cazul său, cele mai multe menţiuni în presa scrisă şi online au fist înregistrate odată cu declaraţii vizând numărul redus al spitalelor publice construite în România în ultimii 30 de ani, infecţiile nosocomiale, coplata, virusul gripal, vaccinurile şi campania de vaccinare şi ”fenomenul plicului”.
Ministrul Muncii Marius Budăi coboară de pe locul 3 în noiembrie, pe locul 8, înregistrând vârfuri de vizibilitate odată cu declaraţii privind reforma sistemului de pensii, creşterea pensiilor, dar şi cu anunţul conform căruia după aprobarea proiectul de lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, nicio pensie nu va mai depăşi venitul în calcul, iar la baza de calcul nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent.
Pe următoarele poziţii, având între 1.989 şi 1.044 de apariţii în presa scrisă şi online, se află ministrul Dezvoltării Cseke Attila, ministrul Finanţelor Adrian Câciu, ministrul Agriculturii Petre Daea, ministrul Familiei Gabriela Firea, ministrul Mediului Tanczos Barna, ministrul Educaţiei Ligia Deca, ministrul Economiei Florin Spătaru, vicepremierul Kelemen Hunor şi ministrul Digitalizării Sebastian Burduja. Spre deosebire de luna noiembrie, Spătaru şi Burduja ies din grupa miniştrilor cu sub 1.000 de menţiuni,
Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de menţiuni, sunt, în ordine, ministrul Turismului Daniel Cadariu. ministrul Justiţiei – Cătălin Predoiu, ministrul Culturii – Lucian Romaşcanu, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, care a fost pe lcul 7 în noiembrie, şi ministrul Sportului Eduard Novak.
