„EFSF trebuie să devină imediat atât mai puternic, cât şi mai flexibil. Este ceea ce a propus deja Comisia, în ianuarie. Este ceea ce au convenit şefii de stat şi de guvern din Zona euro în 21 iulie. Numai atunci va putea (…) interveni pentru a susţine recapitalizarea băncilor, interveni pe pieţele secundare pentru a ajuta la evitarea propagării” crizei, a declarat Barroso.
„După ratificarea EFSF, ar trebui să folosim cât mai eficient pachetul său financiar. Comisia lucrează în prezent la opţiuni în acest scop”, a adăugat el.
Şeful Comisiei Europene a cerut şi depunerea tuturor eforturilor posibile pentru intrarea în vigoare a Mecanismului de Stabilitate Financiară.
„De asemenea, avem încredere că Banca Centrală Europeană, în deplină concordanţă cu Tratatul, va face tot ceea ce este necesar pentru a asigura integritatea Zonei euro şi pentru a-i asigura stabilitatea financiară”, a adăugat el.
În ceea ce priveşte procesul de luare a deciziilor la nivelul UE, Barroso a atras atenţia că „ritmul acţiunii comune nu poate fi dictat de cel mai lent”.
„Un stat membru are dreptul să nu se mişte. Dar nu are dreptul de a bloca mişcările altora”, a subliniat el.
De asemenea, preşedintele CE a insistat asupra consolidării unităţii UE, pentru a putea face faţă crizei actuale. „Trebuie să completăm uniunea noastră monetară cu o uniune economică. Este o iluzie să crezi că putem avea o mondedă unică şi o piaţă unică prin abordări naţionale ale politicii economice şi bugetare”, a afirmat el.
În aceste condiţii, Comisia intenţionează să prezinte în următoarele săptămâni o propunere pentru „un cadru coerent pentru a consolida coordonarea economică şi integrarea, în special în Zona euro”.
„Aceasta va fi realizată într-un mod care să asigure compatibilitatea între Zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblu”, a dat el asigurări.
Barroso le-a spus europarlamentarilor că Grecia va rămâne în Zona euro, dar a avertizat că UE se confruntă în prezent cu cea mai mare provocare de până acum. „Grecia este şi va rămâne un membru al Zonei euro. Grecia trebuie să îşi implementeze angajamentele deplin şi la timp. În schimb, statele din Zona euro şi-au luat angajamentul să susţină Grecia şi unele pe altele”, a spus el.
„Un program de 500 de milioane de euro pentru a garanta credite ale BEI (Banca Europeană de Investiţii – n.r.) către întreprinderile mici şi mijlocii elene este deja în curs. Comisia analizează şi un mecanism mai amplu pentru a ajuta băncile să împrumute din nou economiei reale”, a adăugat Barroso.
Îndemnând la răbdare în ceea ce priveşte criza de la Atena, şeful CE a subliniat: „Acesta nu este un sprint, ci un maraton”. Declaraţiile lui Barroso privind Grecia au fost primite cu aplauze.
Admiţând că Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai gravă criză economică de până în prezent, el a dat asigurări că este „posibil” şi „necesar” să o depăşească. În aceste condiţii, el a cerut o guvernare centrală la UE mai puternică, avertizând că alternativa este „o şi mai mare fragmentare”.
„Cred că acesta va fi un botez al focului pentru o întreagă generaţie”, a adăugat el.
În aceste condiţii, Barroso a cerut Uniunii Europene să respingă sfaturile din afară privind rezolvarea crizei deficitelor din Zona euro, relatează DPA, amintind că Statele Unite s-au pronunţat recent în acest dosar. „Sunt rănit când văd unii din alte părţi ale lumii spunându-ne nouă, europenilor, cu un grad de paternalism, ce trebuie să facem”, a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, în Parlamentul European de la Strasbourg.
În discursul său anual despre starea Uniunii, Barroso a cerut instituţiilor UE şi guvernelor naţionale de la Paris, Berlin, Atena, Lisabona şi Dublin să aibă „un impuls de mândrie europeană” şi de demnitate.
Astfel, UE ar trebui să le spună partenerilor internaţionali „mulţumim pentru sfaturi, dar suntem capabili, împreună, să depăşim criza”, a subliniat preşedintele CE, în aplauzele europarlamentarilor.
Propunând introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, şeful CE a subliniat că sectorul serviciilor financiare „trebuie să aibă contribuţia sa”. „În ultimii trei ani, statele membre au acordat ajutoare şi au furnizat garanţii sectorului financiar în valoare de 4.600 de miliarde de euro. A venit timpul ca, în schimb, sectorul financiar să îşi aducă propria contribuţie la societate”, a spus el.
Această taxă ar putea aduce venituri de 55 de miliarde de euro pe an, potrivit lui.
Barroso a apreciat şi că eurobondurile ar fi avantajoase pentru UE. „După ce Zona euro va fi echipată cu instrumentele nevesare pentru a asigura atât integrarea, cât şi disciplina, emiterea lor va fi văzută drept un pas natural şi avantajos pentru toţi”, a explicat el.
În ceea ce priveşte dezbaterea privind reforma Schengen, Barroso a declarat că CE nu va permite modificarea reglementărilor Schengen într-un mod în care ar afecta libera circulaţie a cetăţenilor.
Potrivit unor analişti, Barroso, care l-a citat la un moment dat pe Nelson Mandela, spunând „întotdeauna pare imposibil până când este făcut”, a făcut o apologie pasionată a UE şi euro în discursul său.
