Competitivitatea UE în raport cu Statele Unite este mai mică cu 25%, iar, la rândul său, competitivitatea României în raport cu primele 15 state membre ale Uniunii este de doar 48%, a informat preşedintele. „Aceasta nu mai este o problemă cu care să ne jucăm, dacă vrem să dăm şanse românilor să trăiască la un moment dat într-o ţară care să le asigure prosperitatea”, a punctat el.
„De la mijlocul anilor ’90, Uniunea Europeană pierde în competiţia competitivităţii în relaţia cu Statele Unite. Vă pot da şi un element care să vă ajute dintr-un studiu care este la dispoziţia noastră. În Statele Unite se lucrează anual cu cinci săptămâni mai mult decât în Uniunea Europeană. Romania are însă a se compara nu cu Statele Unite, ci cu ea în interiorul Europei (…) Tot pe ultimele evaluări, România este în regiune o ţară de mijloc din punct de vedere al atractivităţii. Înaintea noastră este Polonia, ca piaţă foarte mare, este Cehia, Slovacia, după noi Ucraina, Bulgaria, ţările baltice, Croaţia, Serbia. Deci, reducându-se foarte mult atractivitatea regiunii, şi nu numai a regiunii, a Europei în general, pentru investiţii este crucial ce facem în continuare pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri”, a menţionat Băsescu.
„Sunt două seturi de măsuri care s-au adoptat sau urmează să se adopte la nivelul UE. Primul set de măsuri vizează crearea unui mecanism european de stabilitate pentru a preveni orice derapaj în zona euro. Al doilea set de măsuri este legat de pachetul de competitivitate (…) Al doilea subiect discutat este legat de pactul de competitivitate (…) vizează consolidarea disciplinei fiscale cu o reflectare puternică în criteriul datoriei publice, ce nu trebuie să depăşească 60% din PIB şi, în acelaţi timp, creează un sistem de sancţiuni pentru statele care nu se încadrează în criteriile pactului de stabilitate sau criteriile de la Maastricht”, a explicat preşedintele.
Băsescu a punctat că un element important al pactului de competitivitate este legat de extinderea supravegherii economice la dezechilibrele macroeconomice şi de competitivitate, adică CE „va supraveghea dezechilibrele între productivitate şi creşterile de salarii”.
De asemenea, se pune problema şi a coordonării politicilor economice ale statelor membre UE. „Aproape toate statele au mari deficite la fondul de pensii, aproape toate statele au programe de protecţie socială excesive şi tot aici se pune problema coordonării în domeniul impozitelor, problemă pe care România o respinge în mod categoric. Nu avem cum să mergem pe o coordonare a impozitelor. În primul rând, românii n-ar putea suporta sistemele de impozitare din ţări avansate şi, în al doilea rând, fiscalitatea noastră are şi rolul de a face ţara mai atractivă pentru investiţii. De aceea ne zbatem să menţinem cota unică. Deci, în ceea ce priveşte politicile privind sustenabilitatea finanţelor publice, suntem de acord să discutăm şi să avem politici de echilibrare a deficitelor fondurilor, suntem de acord să discutăm politici legate de nivelul de asistenţă socială şi să revizuim exagerările, daca ele sunt, dar nu putem fi de acord cu coordonarea în domeniul impozitelor şi taxelor. De asemenea, adiţional celor patru puncte deja agreate, un subiect îl va constitui costul unitar al forţei de muncă. Aici, pentru noi este clar că interpretăm această teză numai prin ideea corelării dintre productivitate şi venit (…) În sfârşit, tot adiţional, se propune să privim la politici pentru stimularea concurenţei”, a mai prezentat Traian Băsescu.
