Fostă republică sovietică, Turkmenistanul se află între Marea Caspică, Afganistan, Iran, Kazahstan şi Uzbekistan şi deţine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume. Fiind foarte dependent de reţelele gaz ale Rusiei, Turkmenistanul vinde marea parte a gazului său către Rusia, dar între cele două ţări au apărut recent tensiuni. La 10 iulie, preşedintele Gurbangulî Berdîmuhamedov a anunţat că Turkmenistanul este dispus să se asocieze la proiectul de gazoduct european Nabucco, concurent al gazoductului rusesc South Stream, şi să aprovizioneze conducta cu gaz.
De cealaltă parte, preşedintele turkmen Gurbangulî Berdîmuhamedov nu a rostit niciodată în declaraţia sa numele proiectului Nabucco, dar a insistat asupra aspectelor securităţii energetice. „Securitatea energetică este un factor important pentru susţinerea păcii şi a stabilităţii. În acest sens, punem accent pe diversificarea resurselor energetice şi pe necesitatea implicării tuturor actorilor vizaţi: ţările de tranzit, ţările furnizoare şi ţările consumatoare”, a declarat şeful statului turkmen.
Nabucco, lansat în 2002, ar urma să intre în funcţiune în 2014, iar costul său este estimat la 7,9 miliarde de euro, însă specialiştii sunt de părere că banii vor fi greu de găsit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat de eforturile Federaţiei Ruse de a construi, la rândul său, South Stream, gazoduct proiectat să lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagră. Unele dintre ţările participante la Nabucco şi-au dat acordul şi pentru implicarea în construcţia South Stream, între ele numărându-se Bulgaria, Austria, Ungaria şi de curând Turcia.
Potrivit planurilor iniţiale ale consorţiului Nabucco, gazoductul ar urma să aibă ca ţări furnizoare, într-o primă fază, Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan, ca mai târziu să fie luate în considerare şi Iran sau Irak, pentru o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi.
Din consorţiul Nabucco fac parte, cu câte o parte egală de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (România), Botaş (Turcia) şi RWE (Germania). Azerbaidjan, Georgia, Turcia şi Egipt au semnat în luna mai un acord privind grăbirea construcţiei de conducte din zonă, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusă să aloce acestui proiect aproape 200 de milioane de euro.
În plus, la 13 iulie, cele cinci state de tranzit din consorţiu – România, Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului, considerat un moment important, care dă un nou impuls proiectului.
La Aşhabat, Traian Băsescu a insistat şi asupra necesităţii ca firmele române să aibă acces pe piaţa energetică turkmenă. „Companiile din România sunt gata să se implice în proiecte privind extracţia gazelor, atât în zone de uscat, cât şi în zona platoului continental al Mării Caspice. Există interes din partea companiilor române producătoare de echipamente de exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze – aici mă refer la foraj, extracţie şi transport – pentru a pătrunde pe piaţa turkmenă”, a declarat preşedintele Băsescu.
Preşedintele României efectuează, în perioada 21- 22 iulie, o vizită oficială în Turkmenistan, la invitaţia omologului său, Gurbangulî Berdîmuhamedov. Din delegaţia care îl însoţeşte pe preşedinte în vizita oficială în Turkmenistan fac parte ministrul economiei Adriean Videanu, ministrul de externe, Cristian Diaconescu, dar şi directorul general al Transgaz, Ioan Rusu, şi directorul general al Romgaz Mediaş, Marcel Piteiu.
„Vizita în Turkmenistan se înscrie în politica externă pe care o desfăşoară România de a consolida relaţiile politice şi economice cu ţările din Asia Centrală şi regiunea caspică. (…) Cu siguranţă, ţări ca Turkmenistan, Kazahstan şi Azerbaidjan sunt priorităţi de politică externă pentru noi având în vedere potenţialul acestora de a fi parteneri energetici atât la nivel naţional, cât şi la nivel european”, spusese Traian Băsescu înainte de a porni spre Turkmenistan.
Vizita lui Traian Băsescu la Aşhabad are loc la un moment aniversar – se împlinesc 17 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Turkemnistan şi 16 ani de la deschiderea reprezentanţei diplomatice a României la Aşhabad. În cadrul vizitei, şeful statului va avea întâlniri oficiale cu omologul său turkmen şi cu preşedintele Parlamentului, Akdja Nurberdieva.
