„Din acest punct de vedere, România este de acord să semneze un tratat sau un acord care să vizeze regimul frontierei existente, aşa cum ea a fost moştenită de la Uniunea Sovietică, şi este necesar un astfel de tratat pentru a aduce modul de trecere a frontierei de către cetăţenii moldoveni către UE la standarde europene care sunt mult mai avantajoase pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a subliniat Băsescu.
Pe parcursul ultimilor ani, în pofida cererilor repetate ale Chişinăului, autorităţile celor două ţări nu au reuşit să semneze cadrul juridic bilateral, pe marginea celor două documente esenţiale – Tratatul politic de bază şi Acordul privind frontierele de stat -iscându-se nenumărate controverse.
Tratatul politic de bază şi Tratatul de frontieră au fost considerate, de-a lungul anilor, foarte importante de guvernarea comunistă de la Chişinău, dar semnarea lor a trenat din cauza unor retincenţe ale părţilor care ţin de anumite nuanţe, începând de la denumirea limbii în care se va spune că sunt redactate şi până la denumirea propriu-zisă a documentelor. Chişinăul este deosebit de atent, urmărind să obţină garanţii maxime în privinţa statalităţii sale.
Fosta guvernare comunistă a acuzat în repetate rânduri România că, prin faptul că nu semnează cadrul juridic, menţine o relaţie de „ambiguitate” în ceea ce priveşte suveranitatea şi independenţa R. Moldova. În plus, autorităţile moldovene au acuzat că România blochează semnarea documentelor din „interese subterane” obscure.
O sensibilitate a Tratatului privind fronteierele de stat a fost că partea moldoveană a solicitat, în 2007, introducerea în acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre România şi Uniunea Sovietică că graniţa dintre România şi URSS este graniţa care a fost convenită între România şi URSS în 1940.
„Pentru toată lumea este însă clar că în 1940 şi până în 1947 România nu a încheiat niciun fel de acord cu URSS în legătură cu o asemenea graniţă. Deci, e un fals istoric şi, dacă atunci a fost acceptat, este pentru că România era un stat învins şi ocupat şi fără posibilitatea de a-şi apăra interesele sale suverane”, a argumentat, în 2007, fostul ambasador al României la Chişinău, Filip Teodorescu. „Este evident că în anul 2007 acceptarea aceluiaşi fals istoric care s-a făcut în 1947 ar fi cu totul de neconceput”, adăugase reprezentantul diplomatic al României la Chişinău. Ministrul român de externe de atunci, Adrian Cioroianu, a precizat ulterior că România respectă toate tratatele şi acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947.
Astfel, din cauza a nenumărate controverse, autorităţile celor două ţări nu au reuşit să semneze cadrul juridic bilateral.
Cu toate acestea, în noiembrie anul trecut, ministrul interimar de externe Cătălin Predoiu şi omologul său moldovean Iurie Leancă declarau, după o întrevedere bilaterală la Bucureşti, că au decis să relanseze lucrările la nivel de experţi privind Tratatul politic de bază, un document ce trebuie semnat „cât mai grabnic cu putinţă”.
