Iată declarațiile președintelui:
– Consiliul European convine să extindă măsuri restrictive cu scopul de a viza entităţi care sprijină material sau financiar acţiuni care ameninţă suveranitatea, independenţa şi integralitatea teritorială a Ucrainei.
– Se trece la acțiuni de la stadiul listei de persoane la stadiul entităților, tradus, înseamnă companii, ori bănci, ori companii energetice, etc. Se referă în primul rând la societăți comerciale.
– O altă măsură dispusă de Consiliul European: transmite consiliului sarcina de a adopta instrumentele juridice necesare şi de a decide până la finele lui iulie o prima lista a entităţilor ce urmează a fi vizate de măsurile restrictivă.
– O altă măsură dispusă de Consiliu – CE transmite Consiliului pentru Afaceri Externe o listă cu entități și persoane care urmează să fie sancționate.
– Aici sunt vizaţi oligarhii, atât din anturajul preşedintelui Puţin cât şi ucraineni, care sprijină teroriştii din Ucraina de est.
– Banca Europeană de Investiţii are interdicţie de a mai semna noi operaţiuni financiare. CE a solicita BERD ca prin decizia pe care o iau guvernatorii băncii să înceteze noi operaţiuni financiare pe teritoriul Rusiei.
– Comisia Europeană a primit sarcina să prezinte până la finele lunii iulie proiectele de cooperare UE – Rusia cu finanţare UE sau comună care trebuiesc suspendate până la finele lui iulie.
– Aş spune că în şedinţa Consiliului European din 16 iulie s-a trecut la a se da sarcini către Consiliul UE – cred că se face diferenţa între Consiliul European, al şefilor de stat şi guvern, şi consiliul UE, unde participa miniştrii, şi care pun în aplicare deciziile – aş spune că asta înseamnă intrarea în etapă 3 de sancţiuni, trecându-se de la interdicţii de călătorie la sancţiuni către companii.
– Cheia aici e cât de concesivi vor fi reprezentanţii statelor în stabilirea listelor. Pentru a va da un răspuns cu privire la poziţia României, care solicită de mult trecerea la stadiul 3, aş vrea să fac o analiză a situaţiei din Ucraina.
– Ce s-a întâmplat în Ucraina a fost un act terorist care a dus la uciderea a 298 de oameni. În opinia noastră, punctul de vedere al României, în estul Ucrainei se desfăşoară un război hibrid, greu de găsit termenul acesta în terminologia de război, dar acesta mi se pare termenul potrivit pentru situaţia din Doneţk şi Lugansk.
– Este un război prin interpuşi, foloseşte entităţi pe care le plasează în estul Ucrainei pentru a-i sprijini pe separatişti. Există şi un război de insurgenţă, chiar al cetăţenilor ucraineni de etnie rusă. Există şi acţiuni teroriste frecvente.
– Federația Rusă a devenit un partener al acestor teroriști prin sprijin politic, cu personal politic, armament de toate categoriile, inclusiv armament greu.
– Federația Rusă este partenerul acestor teroriști prin acțiunile pe care le intreprinde. Este parte a conflictului din estul Ucrainei, așa cum a fost parte a conflictului care a dus la anexarea ilegală a Crimeei. Responsabilitatea pentru prăbușirea avionului aparține în mod direct grupării teroriste din estul Ucrainei. În mod egal, Federația Rusă, care a pus la dispoziție specialiști și echipament necesar, are o parte din vină.
