„Sărbătoarea acestei zile este un excelent prilej de a reaminti importanţa valorilor şi principiilor care stau la baza UE, şi permanenta lor actualitate. Nu trebuie să uităm că un numitor comun al acestora era solidaritatea (…) Astăzi ne confruntăm cu momente foarte dificile în istoria de peste jumătate de secol a Uniunii. Criza economică şi financiară nu are precedent în istoria postbelică. Deşi o parte din potenţialul ei negativ s-a diminuat, evenimentele recente demonstrează că Europa nu este nici pe departe ferită de efectele acesteia. Actualele împrejurări testează mai mult ca oricând capacitatea statelor membre de a fi solidare, de a integra în propria lor politică principiile părinţilor fondatori ai Uniunii”, a declarat şeful statului vineri, în discursul susţinut în debutul recepţiei dedicate Zilei Europei.
Băsescu a subliniat că această solidaritate trebuie asumată atât de cetăţeanul de rând, cât şi de clasa politică, administraţia publică şi societatea civilă.
„În cazul României, modernizarea statului poate fi dusă la bun sfârşit cu aportul activ al fiecărui cetăţean, de la cetăţeanul simplu până la cei direct implicaţi în acest proces. Ca beneficiari ai integrării în UE şi ai proiectelor comunitare trebuie să ne implicăm fiecare dintre noi în acest proces de al cărui succes depinde în mare măsură prosperitatea României”, a mai spus preşedintele.
Băsescu a ţinut să reamintească ceea ce Jean Monnet spunea la debutul construcţiei comunitare: „Nimic nu este posibil fără implicarea oamenilor, însă nimic nu are un viitor durabil în lipsa instituţiilor”, subliniind că leadershipul politic şi acţiunea comună a statelor membre şi instituţiilor comunitare sunt vitale pentru a asigura prosperitatea generaţiilor viitoare.
Şeful statului a arătat că intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a creat un cadru comunitar care poate face Europa un actor competitiv cu o veritabilă identitate internaţională, subliniind că şi România va continua, în anii ce urmează, să-şi construiască un profil solid în Uniunea Europeană. „Avem un potenţial real şi putem contribui în mod substanţial în domenii precum consolidarea pieţei interne, reforma politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, asigurarea secutităţii energetice a Uniunii, asigurarea păcii şi securităţii în lume, prin perfecţionarea mecanismelor civile de gestionare a crizelor”, a spus Băsescu, precizând că România va avea, de asemenea, şi alte iniţiative de genul Sinergiei Mării Negre sau strategia pentru Dunăre.
„Aş dori să închei în spiritul părinţilor fondatori ai Uniunii îndemnându-vă să privim viitorul cu optimism, curaj şi creativitate. Perioadele dificile pot fi şi cele mai fecunde din punct de vedere al ideilor îndrăzneţe, al soluţiilor inovatoare şi al acţiunii conjugate. Confruntată cu dificultăţi, o comunitate strânge rânsurile, acţionează solidar şi hotărât. Prin acţiunea noastră Uniunea trebuie însă întărită din încercările actuale iar principiile reconcilierii, solidarităţii şi unităţii, ilustrate în declaraţia Schumann să îşi dovedească încă odată trăinicia”, a încheiat Băsescu.
La recepţia organizată la palatul Cotroceni au fost prezenţi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc, dar şi o serie de miniştri precum Adriean Videanu, Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Elena Udrea, Gabriel Oprea, Gabriel Sandu. Printre invitaţi s-au aflat şi Prinţul Paul şi Prinţesa Lia, viitori fini ai preşedintelui Traian Băsescu, care în această lună îl va creştina pe prinţul Carol Ferdinand.
De asemenea, la recepţie au luat parte preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, directorul SRI, George Maior, directorul STS, Marcel Opriş, europarlamentarii George Becali şi Cristian Preda, şi mai mulţi parlamentari PDL şi de la independenţi. Printre invitaţi s-au aflat reprezentanţi ai cultelor, ai misiunilor diplomatice străine, ai Armatei, precum şi familia Regelui Cioabă. Au fost de asemenea personalităţi din domeniul sportiv precum Octavian Belu, Mariana Bitang şi Ivan Patzaichin, dar şi subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat.
Liderii opoziţiei nu au fost prezenţi la Cotroceni, şi nici liderul UDMR Marko Bela sau parlamentari ai acestei formaţiuni. De asemenea, nici foştii şefi de stat Ion Iliescu şi Emil Constantinescu nu au venit la recepţie.
