„În opinia mea, în momentul de faţă, sunt foarte multe interese, nu spun ale politicului sau ale Guvernului, Doamne fereşte, dar se manifestă interese ca România să devină tot mai dependentă energetic. Eu vă cer să priviţi cu maximă responsabilitate nevoia României de a-şi creşte consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră, cât şi energie din gaze de şist, dacă într-adevăr avem resurse”, a spus preşedintele, în discursul susţinut, miercuri dimineaţă, în faţa Parlamentului.
Aceasta a fost prima menţiune publică a şefului statului despre exploatarea gazelor de şist. Declaraţia a fost făcută după ce, potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, Băsescu a fost vizitat de reprezentanţii grupului petrolier american Chevron, liderul mondial în exploatarea gazelor de şist.
Borbely a declarat pentru MEDIAFAX că reprezentanţii companiei americane Chevron, lider în exploatarea gazelor de şist, l-au vizitat pe şeful statului pentru a discuta despre potenţialul energetic al acestei resurse.
„Am avut o întâlnire cu cei de la Chevron, pentru că au fost şi la preşedinte, au fost şi la prim-ministru şi au fost şi aici”, a declarat Borbely agenţiei MEDIAFAX, întrebat cum comentează menţiunea din discursul preşedintelui.
Agenţia MEDIAFAX a relatat despre întâlnirea dintre premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi reprezentanţii Chevron, întrevedere ce a avut loc marţi, 6 martie, şi la care a asistat şi ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gittenstein.
Referindu-se la problema exploatării gazelor de şist în România, ministrul Mediului a afirmat că, în prezent, compania Chevron este încă în faza de explorare, „de prospecţiuni”, la nivelul întregii Uniuni Europene.
„Deci în toate ţările UE, în Polonia, în Germania şi în alte ţări e în această fază. Doi, sunt păreri împărţite, pentru că e vorba, din câte am înţeles, de o fracturare hidraulică, şi aceasta, după unii, distruge pânza freatică”, a completat Borbely.
Ministrul a vorbit apoi despre problemele din legislaţia românească în acest domeniu.
„În momentul de faţă trebuie să clarificăm şi legislaţia noastră internă, pentru că ei, când cer o licenţă de la ANRM, nu spun acolo ce fel de prospecţiune va fi. Spun «acord petrolier» şi după aceea vin şi spun «Domn’le, păi eu fac, de fapt, asta.». Eu zic că ar trebui clarificat de fapt de la început. El când vine e clar că vine, de exemplu, cu această modalitate. Şi-atunci trebuie să clarificăm de la început, să ştim care este problema pe care o discutăm cu ANRM-ul (Agenţia Naţională de Resurse Minerale, n.r.)”, a declarat Borbely.
În concluzie, potrivit ministrului, poziţia oficială a autorităţilor de mediu din România pe această chestiune nu este deocamdată stabilită.
„Trebuie să vedem, pe baza studiilor care există, pe baza legislaţiei care există, care anume va fi poziţia noastră. Pentru că, în momentul acesta, noi nu avem absolut nicio solicitare. În momentul de faţă ei (Chevron, n.r.) o să vină, într-adevăr, pentru acord de mediu pentru prospecţiuni, şi-atunci noi vom cere această procedură, le vom cere să facă un studiu de impact. Ei nu au, în momentul de faţă, un acord de mediu”, a declarat ministrul.
Totuşi, Borbely a revenit şi a spus că, în prezent, în baza unor autorizaţii emise de agenţiile judeţene de mediu, reprezentanţii Chevron fac „anumite prospecţiuni, anumite explorări”, pentru care însă nu este nevoie de acord de mediu eliberat prin procedura analizei studiului de impact.
„Am cerut de la ai mei să adune tot ce e de adunat, din tot ce avem. Am înţeles acum că este un studiu la nivelul Uniunii Europene, făcut de unii care sunt foarte implicaţi ăîn acest domeniu”, a încheiat ministrul Mediului.
Directorul pentru România al companiei Chevron, Thomas Holst, a anunţat, la sfârşitul anului trecut, la Bucureşti, că gigantul petrolier american va începe în 2012 forajul în România, în căutarea de gaze neconvenţionale.
„Am început prospecţiunile seismice în luna august şi apreciem că vom fora prima sondă în a doua parte a anului 2012”, a afirmat atunci Holst.
În România, Chevron deţine un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pntru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, a spus şi el la acea dată că rezervele sigure de gaze naturale ale României, estimate să acopere consumul pentru încă 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconvenţionale.
„Avem o estimare a resurselor naţionale de gaze neconvenţionale, dar cercetările sunt încă la început şi aşteptăm desfăşurarea lucrărilor de explorare care vor începe cu Chevron pentru a vedea în ce măsură pot fi confirmnate aceste estimări. O altă companie care caută gaze neconvenţionale în România este MOL (Ungaria), în vestul ţării. De asemenea, şi Sterling (Canada) şi-a manifestat interesul pentru explorarea de gaze neconvenţionale într-un perimetru în Oltenia”, a afirmat atunci Pătruţi.
Chevron a avut însă probleme cu operaţiunile din Bulgaria. La jumătatea lunii ianuarie, guvernul bulgar a anunţat că a anulat licenţa Chevron de explorare a zăcămintelor gazelor de şist şi că pregăteşte o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.
Executivul de la Sofia a decis că Chevron poate efectua prospecţiuni pentru petrol şi gaze în nord-estul Bulgariei, dar numai prin folosirea unor tehnici convenţionale de forare şi nu a fracturării hidraulice, care constă în injectarea de apă amestecată cu nisip şi chimicale la mare presiune în formaţiunile de şist şi care, potrivit ecologiştilor, distruge pânza freatică.
