Sachs, care prezidează un comitet al ONU, şi-a anunţat oficial intenţia de a candida într-un articol publicat în Washington Post.
Anunţul a fost făcut în condiţiile în care o sursă apropiată Băncii Mondiale a declarat că „oficialii americani se gândesc la lansarea în cursă a secretarului Trezoreriei Timothy Geithner, a unuia dintre predecesorii săi Lawrence Summers, sau a unui reprezentant din sectorul privat, precum Mohamed El-Erian, şeful fondului de investiţii Pimco.
Sachs a ţinut să precizeze că nu provine nici de pe Wall Street nici din mediul politic american.
Un articol apărut în publicaţia scoţiană The Scotsman reproşează autorităţilor de la Washington că au considerat întotdeauna că Banca Mondială trebuie să fie în serviciul politicii sale externe şi al intereselor sale comerciale.
„Ideea este că aceste candidaturi trebuie să fie prezentate de administratorii instituţiei, respectiv ţările membre, ceea ce nu lasă loc candidaţilor independenţi”, a explicat sursa.
În virtutea unei legi nescrise, preşedinţia Băncii Mondiale revine unui american, iar conducerea FMI unui european.
Dominaţia occidentalilor este între timp tot mai contestată. Brazilia a sugerat pe 15 februarie, aceeaşi zi în care Zoellick a anunţat că nu va mai candida la un nou mandat, că înlocuitorul acestuia ar trebui să provină din ţările emergente.
Premierul din Bangladesh, Sheikh Hasina, a propus luna trecută ca noul preşedinte al BM să fie compatriotul său Mohammad Yunus, inventatorul microcreditelor şi deţinător al premiului Nobel pentru pace.
Sursa citată de AFP a precizat că lucrurile vor începe să se clarifice în condiţiile în care perioada de depunere a candidaturilor se va încheia pe 23 martie, pentru ca nominalizarea să poată avea loc înaintea reuniunii de primăvară a Băncii Mondiale, de pe 20 aprilie.
