Mihai Barsan

Bătrânii din Europa nu vor să iasă la pensie, din cauza crizei economice

bătrâni, criza economica, Europa, teama

„Din punct de vedere financiar, pensionarea nu este o opţiune. Mă gândesc să lucrez cel puţin până la 66 de ani”, a declarat Jean-Luc Guillaume, în vârstă de 61 de ani, biolog la Sanofi.

 

Guillaume face parte dintr-o generaţie de europeni care se pensionează mai târziu, din cauza celei mai grave crize economiAngajaţii în vârstăce din ultimii 70 de ani şi a majorării vârstei de retragere, relatează Bloomberg.

 

Creşterea vârstei de pensionare împarte analiştii în două tabere, unii care susţin că acest fapt nu reduce oportunităţile de angajare pentru tineri, iar alţii care au o opinie contrară.

 

Şomajul în rândul tinerilor depăşeşte în UE 20%.

 

„Chiar dacă nu sunt întotdeauna mulţumiţi, vârstnicii rămân în activitate mai mult decât se obişnuia. Tinerii suportă greutăţile crizei”, a declarat Eric Thode, analist la Bertelsmann Stiftung, institut de cercetări din Gutersloh, în Germania.

 

În perioada 2000-2010, ponderea persoanelor de peste 55 de ani active pe piaţa muncii a crescut în toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Portugaliei şi României, potrivit datelor Eurostat. Tendinţa pare să fi continuat în majoritatea ţărilor în 2011, a arătat Thode.

 

Problema are ramificaţii politice. Beppe Grillo, comic italian transformat în politician, s-a folosit de nemulţumirea provocată de măsurile de austeritate şi creşterea vârstei de pensionare pentru a promova un partid politic care la alegerile generale din primăvara anului viitor ar putea obţine, potrivit sondajelor, 18% din voturi. Acest partid a câştigat şi alegerile locale din nordul Italiei.

 

Creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani va ţine tinerii în afara pieţei muncii, susţine Grillo.

 

În deceniile trecute, liderii politici s-au folosit de acest argument, iar în perioadele de criză angajaţii vârstnici îşi pierdeau locurile de muncă, deseori încurajaţi de programele de pensionare anticipată, prin care se făcea loc pe piaţă tinerilor.

 

De această dată, ţările sunt presate să reducă cheltuielile programelor de pensii finanţate de stat. Politicienii au mărit vârsta de pensionare, au aprobat legi care combat discriminarea din cauza vârstei şi au renunţat la programele de pensionare anticipată.

 

În urmă cu 17 ani, la agenţia de angajări temporare Kelly Services cea mai mare grupă de vârstă plasată în SUA şi Europa era sub 30 de ani. În prezent, cel mai mare segment este de peste 50 de ani pe ambele continente, a declarat Carl Camden, directorul general al companiei.

 

Camden este îngrijorat că această schimbare de tendinţă poate provoca un conflict între generaţii.

 

În 1995, Italia a renunţat la indexarea pensiilor, reducând atractivitatea pensionării rapide. În acest an, premierul Mario Monti a mărit numărul minim de ani necesari pentru obţinerea unei pensii, iar vârsta de pensionare va fi majorată de la 65 de ani la 66 de ani în 2018.

 

Rezultatul este că ponderea persoanelor cu vârste de 50-64 de ani active pe piaţa muncii a crescut la 49,6% în 2011, de la 47,3% în 2008.

 

În Franţa, majoritatea opţiunilor de pensionare anticipată au fost eliminate în 2003, iar în 2010 vârsta minimă de pensionare a fost mărită de la 60 de ani la 62.

 

Ca şi în Italia, ponderea lucrătorilor în vârstă a crescut, de la 55,4% în 2008 la 56,5% în acest an.

 

La trei ani de la declanşarea crizei datoriilor suverane în zona euro, regiunea se îndreaptă spre recesiune, iar rata şomajului a atins în august 11,4%, cel mai ridicat nivel de la crearea monedei uncie.

 

Pentru cei cu vârste sub 25 de ani, rata şomajului este de 22,8%.