Limitele înguste în care au avut voie să fluctueze monedele au adăugat o presiune suplimentară politicilor fiscale, astfel încât economiile baltice să nu fie predispuse la dezechilibre, a mai arătat BCE.
În lipsa unor măsuri fiscale restrictive, „autorităţile din statele baltice ar putea să nu fie capabile să prevină un nou dezechilibru macroeconomic” şi să repete ciclul boom-bust (de creştere spectaculoasă a economiei urmată de o cădere abruptă a acesteia n.r.), scria BCE într-un document datat 17 noiembrie.
Cele trei state baltice au fost afectate în acest an de cele mai grave recesiuni din UE, după ce accesul lor la blocul comunitar în 2004 a dus la creşterea creditării şi la majorarea cu până la 85% a salariilor, lăsând economiile supraîncălzite vulnerabile la criza economică mondială.
„Experienţa statelor baltice dovedeşte că, pentru ţările care au optat să îşi lege strâns monedele naţionale de euro, există un risc semnificativ ca dobânzile relativ mici să ducă la o creşterea excesivă a împrumutului pe pieţele interne şi la apariţia unor bule în ce priveşte preţurile activelor”, potrivit BCE. Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat miercuri să confirme informaţiile Bloomberg.
De la începutului crizei financiare, economiile baltice s-au contractat cu până la 20% în ritm anual.
Letonia, care se bazează pe un împrumut de 7,5 miliarde euro (11,1 miliarde dolari) de la Fondul Monetar Internaţionale (FMI) şi Uniunea Europeană (UE), şi-a propus să îşi diminueze deficitul bugetar cu câte 500 milioane laţi (1 miliard dolari) în fiecare an până în 2012. Letonia a intrat în ERM-2 (anticamera zonei euro n.r.) în ianuarie 2005.
Lituania, care a intrat în ERM-2 în 2004, şi-a propus reduceri bugetare de 5% din produsul intern brut (PIB) în 2010.
Estonia, care a intrat în ERM-2 tot în 2004 şi ar urma să adopte moneda euro în 2011, şi-a redus cheltuielile bugetare cu 9% din PIB în acest an, pentru a îndeplini criteriile de convergenţă.
BCE a precizat că statele baltice trebuie să îşi îmbunătăţească reglementările sistemelor bancare, dominate de bănci nordice, precum Swedbank AB şi SEB AB. Alte măsuri ar trebui să vizeze restricţii asupra împrumuturilor în valută.
Recomandările din partea BCE se mai referă la necesitatea de a spori competitivitatea pieţelor muncii şi a produselor, flexibilizarea reglementărilor de salarizare şi asigurarea unor resurse suplimentare pentru industriile orientate către export.
BCE a mai atras atenţia asupra necesităţii unei supravegheri mai atente a progreselor înregistrate de ţările aflate în ERM-2 în atingerea criteriilor de convergenţă.
Letonia şi-a propus să adopte euro în 2014, în timp ce Lituania vrea să adere la zona euro în intervalul 2013-2015.
