‘Abordarea companiei noastre este aceea de a folosi eficient resursele existente. În consecinţă, câteva utilaje nefolosite în România sunt transferate la alte poiecte Bechtel Enka, unde este nevoie de ele în acest moment. Totuşi, menţinem în România utilajele corespunzătoare şi necesare astfel încât să fim în măsură să reîncepem lucrările imediat’, se arată într-un răspuns oficial remis Agerpres de compania americană.
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii (SUA) în România, Mark Gitenstein, este încrezător că problema arieratelor la contractul Bechtel privind construcţia autostrăzii Transilvania va fi rezolvată.
‘Am avut discuţii ample cu doamna ministru (ministrul Transporturilor, Anca Boagiu – n.r.) şi dumneaei încearcă să găsească o modalitate pentru a plăti arieratele din acest contract. Pe baza discuţiilor avute cu toţi jucătorii implicaţi, şi vreau să subliniez că este vorba şi de o mare companie turcă, nu este vorba numai de România şi o companie americană, sunt încrezător că problema arieratelor va fi rezolvată’, a declarat joi diplomatul american, într-o conferinţă de presă la Bucureşti.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România are datorii certificate de 111 milioane de euro către compania americană Bechtel pentru Autostrada Transilvania.
Dacă la început costul pe kilometru era de 5,4 milioane de euro, în prezent costul pe kilometru construit a ajuns la 16 milioane euro din cauza modului în care a fost realizat contractul, cu preţuri ţintă.
Deşi a fost atacată doar 26% din lucrare, din care în operare este doar un procent de 12,5%, cheltuielile totale alocate până în prezent lucrării, între 2004 şi 2011, sunt de 5,2 miliarde de lei.
În total, autostrada Transilvania, între Borş şi Braşov, va avea 415 kilometri, din care peste 55 de kilometri de poduri şi viaducte, 94 de pasarele, 58 de pasaje peste autostradă şi 16 noduri rutiere.
Primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania, între Turda şi Gilău, în apropiere de Cluj, au fost daţi în folosinţă pe 1 decembrie 2009, iar în noiembrie 2010 a fost pus în funcţiune restul secţiunii până la Câmpia Turzii.
Având în vedere restricţiile bugetare, autorităţile încearcă să găsească soluţii împreună cu constructorul american pentru continuarea lucrărilor pe sectorul Borş – Târgu Mureş. Cum la sectorul Târgu Mureş – Braşov nu se mai poate face concesiune, asigurarea finanţării ar putea fi făcută de compania americană.
