“Patru luni am negociat cu Finanţele această dobândă. Este cea mai bună variantă. Am luat deja creditul. 187,5 milioane de euro, până în 2011 perioada de graţie şi şase ani perioada de rambursare. Într-adevăr, este cel mai mare credit sindicalizat din acest an. E normal că l-a luat CNADNR, că doar nu-l lua o fabrică de chibrituri”, a declarat ieri pentru Business Standard Radu Berceanu. Directorul general al Companiei de drumuri Dorina Tiron a explicat că CNADNR nu avea altă soluţie decât accesarea unui credit, din cauza fondurilor insuficiente primite de la bugetul de stat anul acesta.
“De la bugetul de stat am primit cu tot cu rectificare puţin peste 400 milioane de lei, în condiţiile în care, anual, cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi mentenanţă ale drumurilor ne costă 600 milioane de lei”, a adăugat Dorina Tiron.
Costel Căşuneanu, directorul Pa&Co, unul dintre principalii furnizori de servicii pentru drumuri, a explicat ieri pentru Business Standard că are de primit bani de la Ministerul Transporturilor doar pentru proiecte noi, nu pentru lucrări de reparaţii şi întreţinere. “Eu sunt implicat în două proiecte de investiţii – o porţiune din autostrada A3 şi centura Ploieştiului. Am de încasat de la Transporturi aproximativ 100 milioane de lei, deci vreo 25 milioane de euro. Este vorba de facturi vechi de un an. Dar pe investiţii noi, nu pe altceva”, a explicat Căşuneanu. Un calcul simplu realizat de Business Standard demonstrează că, dacă s-ar fi obţinut o dobândă cum ar fi cea practicată de BCR la creditele acordate prin programul Prima Casă, statul ar fi realizat o economie anuală de peste 5,5 milioane de euro.
Dorina Tiron, directorul general al Companiei de Drumuri, a explicat că CNADNR avea nevoie de aceşti bani pentru a-şi asigura serviciile de întreţinere şi pe timpul iernii. “Nu pot intra în iarnă cu drumurile fără să fi plătit facturile pe întreţinerea din timpul verii. Nu am cheltuit niciun leu în afara activităţii curente”, a ţinut să precizeze directorul Companiei de Drumuri.
Potrivit Dorinei Tiron, sunt sute de facturi care aşteaptă să fie achitate. Din estimările companiei, în primele zece luni ale anului, reparaţia şi întreţinerea drumurilor din România a costat puţin peste 200 milioane de lei. Din creditul de 187,5 milioane de euro, a mai spus Tiron, 100 milioane de euro vor fi destinaţi refinanţării unui credit luat de Compania de Drumuri în 2005, de la BCR.
“Ca să putem lua un nou credit, trebuia să-l plătim pe cel vechi.” Dorina Tiron a evitat să avanseze cifre legate de sumele pe care ar trebui să le încaseze compania de pe urma taxei de drum incluse în preţul carburanţilor sau din rovinietele pe care trebuie să le cumpere anual proprietarii de autovehicule. Conform unor calcule de pe site-ul CNADNR, anual, doar rovinietele ar trebui să genereze administratorului drumurilor din România venituri de 800 milioane de lei, adică echivalentul în lei al creditului contractat pe şapte ani.
Ministrul Transporturilor a spus că, dacă pentru salarii oamenii ies în stradă, pentru autostrăzi nu crede că ar face acest lucru. “Nu cred că or să iasă vreodată în stradă 10.000 de conducători auto să spună: vrem autostrăzi”, a spus Berceanu.
Acesta a explicat că, deşi s-au făcut tot felul de declaraţii privind investiţiile în infrastructură, totuşi, în ultimii 20 de ani, nu s-au alocat banii necesari pentru susţinerea proiectelor.
“Indiferent ce guvern vine, trebuie să vadă toată pictura, pentru că noi, românii, acoperim pictura cu o pânză neagră şi facem o gaură la pensionari şi constatăm că au probleme. Mai facem o gaură la bugetari şi vedem că şi ei au probleme, şi tot aşa. Dar nu tragem pânza să vedem pictura, iar atunci când o facem, deranjăm şi suntem schimbaţi”, a declarat Radu Berceanu, în cadrul conferinţei “Romania Construct Forum 2009”, organizată de agenţia Mediafax. Berceanu crede că altă soluţie pentru a obţine mai mulţi bani de autostrăzi ar fi reducerea lefurilor de 200 milioane de lei pe care le încasează unii bugetari cu funcţii.
Noi drumuri pe hârtie
Pe de altă parte, ministrul a declarat că, până la finele acestui an, s-ar putea încheia contractul de concesiune pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov. “În prezent, discutăm cu consorţiul câştigător probleme legate de termenele de realizare. Problemele sunt legate de felul în care doresc să pună oferta în contract”, a mai declarat Berceanu. Acesta speră ca, spre sfârşitul anului, să fie încheiat contractul, care va fi urmat de mai multe proiecte spre concesionare.
El a reamintit ieri că proiectul cu Bechtel este unul foarte scump, pentru că “nu conţine preţuri, termene sau cantităţi, ci «ţinte» de preţuri”.
De asemenea, potrivit acestuia, în perioada 2007-2013, 4,5 miliarde de lei sunt banii de la UE pentru proiecte, la care se adaugă un miliard de euro contribuţia României. Din această sumă, circa 1,8 miliarde de euro sunt banii destinaţi autostrăzilor.
