Criza datoriilor din zona euro s-a extins în estul continentului prin legăturile comerciale şi bancare, afectând redresarea Europei emergente din recesiunea din 2009.
„Împrumuturile pe termen de trei ani, în valoare de 489 miliarde de euro, acordate de BCE băncilor au acontribuit la evitarea unui dezastru major, dar creşterea economică încetineşte, iar creditele sunt greu de obţinut” , a declarat Piroska Nagy, director pentru strategie de ţară la BERD în Londra, într-un interviu acordat Bloomberg.
Nagy a spus că BERD este foarte mulţumită că BCE a făcut în sfârşit ceea ce ar trebui să facă o bancă centrală.
„Dar din cauza evoluţiei economiilor, a fluxurilor de capital şi a finanţării comerţului, suntem foarte precauţi în a susţine că am ieşit din zona de pericol”, a avertizat el.
Pieţele financiare est-europene şi-au revenit în acest an, datorită aşteptărilor că încetinirea creşterii economice din zona euro va fi mai puţin gravă decât s-a anticipat.
Angajamentul Rezervei Federale (Fed) americane de a menţine dobânda de politică monetară aproape de nivelul zero până cel puţin la sfârşitul anului 2014 a contribuit la interesul investitorilor pentru plasamente cu randamente ridicate cum sunt cele din Europa de Est. În plus, lichidităţile puse la dispoziţie băncilor de către BCE au îmbunătăţit condiţile de finanţare.
Forintul unguresc a avut în acest an cea mai bună performanţă la nivel mondial, cu o apreciere de 8,6% faţă de euro, după ce în a doua jumătate a lui 2011 a avut a doua cea mai proastă evoluţie.
Zlotul polonez este pe locul al doilea ca performanţe în acest an, după o evoluţie negativă în ultimele două trimestre.
„Suntem cu toţii uşuraţi că zona euro are cu adevărat o bancă centrală, dar nu sunt sigur dacă acest lucru va duce la stabilizare şi la îmbunătăţirea sustenabilă a perspectivelor”, a spus Nagy.
Bănci occidentale precum UniCredit, Erste şi Societe Generale, care controlează circa trei sferturi din industria bancară a Europei de Est, vând active şi îşi majorează capitalul pentru a respecta reglementările mai stricte, reducând în schimb finanţarea populaţiei şi companiilor din regiune.
BCE urmează să lanseze o a doua rundă de operaţiuni de refinanţare pe termen lung, pe 29 februarie.
Condiţiile de finanţare încă se deteriorează în Europa Centrală, economiile balcanice şi cele baltice, în timp ce Polonia pare mai protejată datorită creşterii economice solide şi a creşterii bazei depozitelor, potrivit unui proiect de raport al BERD obţinut de Bloomberg.
Comisia Europeană estimează că Polonia va înregistra în acest an o creştere economică de 2,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană.
Economia Ungariei se va contracta cu 0,1%, iar cea a Cehiei va stagna, prognozează CE.
În cazul României, CE a revizuit prognoza privind creşterea Produsului Intern Brut din acest an la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1% înaintată în toamnă, în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de criza din zona euro.
Potrivit BERD, ieşirile de capital din Europa emergentă efectuate de bănci au fost substanţiale în a doua jumătate a anului trecut, afectând Ungaria şi chiar şi Polonia, iar acest proces înrăutăţeşte condiţiile de creditare.
