România încearcă să scape de ratingul de ţară din categoria „junk” (nerecomandat investitorilor) din partea Standard & Poor’s (S&P), nivel la care a fost menţinut de agenţia de evaluare financiară începând din 2008.
Progresele fiscale şi sprijinul reprezentat de acordul cu FMI garanteză un rating mai ridicat, potrivit şefului Templeton Emerging Markets, Mark Mobius, precum şi unor investitori şi analişti de la TCW Groupi, Nomura Holdings şi Capital Economics, informează Bloomberg.
„Cu siguranţă cred că este timpul să revizuiască pozitiv. Îmi plac activele (din România, n.r.) de ceva vreme şi consider că se află pe un trend de îmbunătăţire”, a declarat Blaise Antin, de la fondul american de investiţii TCW, unde participă la administrarea de active în valoare de 10,5 miliarde de dolari de pe pieţele emergente.
Moody’s este singura dintre marile agenţii de rating care a menţinut România în categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii în perioada crizei financiare. În prezent, România are calificativ „Baa3”, ultimul din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă negativă. Fitch acordă României calificativul „BBB-„, ultima treaptă deasupra „junk”, cu perspectivă stabilă, în timp ce S&P evaluează România la „BB+”, cel mai ridicat nivel din „junk”, cu perspectivă stabilă.
„Există o posibilitate bună pentru o îmbunătăţire a ratingului, dacă sunt implementate reformele promise de Guvern”, a spus Mobius.
Modificările ratingurilor nu sunt urmate întotdeauna de investitori, notează Bloomberg. Costurile de împrumut ale Franţei şi Statelor Unite au scăzut imediat după ce au pierdut ratingul maxim posibil, „AAA”, semnal că revizuirile practicate de agenţii ar putea avea un impact redus asupra costurilor de împrumut.
În aproape jumătate din cazuri, costurile de împrumut ale unei ţări scad când deciziile agenţiilor de rating sugerează că ar trebui să crească sau cresc atunci când ar trebui să scadă, arată date din ultimii 38 de ani, analizate de Bloomberg.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, marţi, că România merită un rating suveran mai bun.
„După opinia mea, trebuie rediscutat ratingul de ţară. Eu cred că ratingul de ţară pentru România în noile condiţii de stabilitate fiscală trebuie îmbunătăţit”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe tema reindustrializării României.
România a implementat în 2010 unul dintre cele mai dure programe de măsuri de austeritate din UE, prin tăierea salariilor angajaţilor statului şi majorarea TVA, iar Guvernul a încheiat două acorduri cu FMI şi a reuşit să coboare deficituil bugetar de la 7,2% în 2009 la 2,5%.
Odată cu stabilizarea fiscală, riscul de credit al României s-a redus. Costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei Guvernului pe cinci ani a coborât la 1,9% la sfârşituil lunii ianuarie, minimul începând din 2008. În prezent, costul riscului se situează la 2,37%.
La declinul costurilor de împrumut a contribuit şi includerea obligaţiunilor României, în martie, în indici ai grupurilor bancare JPMorgan Chase şi Barclays pentru datoria statelor emergente. Leul s-a apreciat cu 0,6% în acest an faţă de euro, cea mai bună evoluţie din Europa de Est, arată datele Bloomberg.
Pentru a consolida în continuare încrederea în economia României, Guvernul negociază un nou acord cu FMI pentru a înlocui actuala înţelegere de 5 miliarde de euro, care expiră în iunie şi a fost tratată de autorităţi ca preventivă.
O plasă de siguranţă de la FMI ar fi pozitivă pentru ratingul României, a declarat Matteo Napolitano, analist la Fitch. Agenţia are programată o evaluare a calificativului României până la sfârşitul lunii iunie.
Disponibilitatea ajutorului financiar „şi condiţiile pe care le va include acordul” ar face posibilă o îmbunătăţire a ratinguilui, a afirmat Peter Attard Montalto, economist la Nomura Londra.
„Principalele obstacole pentru o revizuire în urcare sunt economia slabă, sistemul bancar fragil şi perpetuarea incertitudinilor politice”, a declarat Neil Shearing, economist la Capital Economics.
Economia ţării va creşte în acest an cu 1,6%, iar deficitului bugetar va coborî probabil la 2,4% din PIB, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
