Măsurile de urgenţă, precum accesul nelimitat la înmprumuturile Băncii Centrale Europene (BCE), menţin solvabilitatea multor bănci din Grecia, Portugalia, Italia şi Spania şi facilitează finanţarea altora, în timp ce dobânzile scăzute şi achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ţin sub control costurile creditelor.
Acest sprijin este necesar în condiţiile în care temerile legate de încetinirea creşterii economice şi datoriile suverane determină băncile să restrângă operaţiunile de creditare şi să facă rezerve de dolari şi lichidităţi.
„Nu pot dormi noaptea. Am intrat într-o nouă fază a crizei”, a declarat Charles Wyplosz, director la Centrul Internaţional pentru Studii Monetare şi Bancare din Geneva.
Băncile centrale au salvat companiile financiare după falimentul Lehman Brothers în 2008, prin acordarea, timp de un an, a accesului nelimitat la finanţare.
În timp ce au tratat simptomul, respectiv lipsa de lichidităţi, politicienii, autorităţile de reglementare şi bancherii din Europa s-au dovedit incapabili să vindece cauza, iar unele bănci europene se confruntă cu riscurile în creştere de insolvenţă.
Aceste riscuri, cele mai mari de la prăbuşirea Lehman, au fost declanşate de incapacitatea guvernelor europene de a opri extinderea crizei datoriilor, din Grecia, Portugalia şi irlanda către Italia şi Spania.
Noiile semne de slăbiciune ale economiei mondiale şi retrogradarea ratingului Statelor Unite de către Standard&Poor’s au reaprins îngrijorarea referitoare la calitatea tuturor obligaţiunilor guvernamentale.
Indiciile privind accentuarea problemelor sunt în creştere. Băncile au constituit luni depozite overnight la BCE de 128,7 miliarde de euro, de peste trei ori media din acest an, în loc să împrumute banii altor companii.
Băncile au împrumutat totodată 555 milioane de euro prin intermediul facilităţii overnight a BCE, cu 90 de milioane de euro mai mult faţă de ziua precedentă.
Acţiunile băncilor europene au scăzut cu 20% în această lună, în frunte cu RBS, care a înregistrat un declin de 43%, şi Societe Generale, care a pierdut 39% din valoarea titlurilor.
Randamentul suplimentar cerut de investitori la achiziţia de obligaţiuni bancare, în loc de obligaţiuni guvernamentale, a crescut luni la 3,02 puncte procentuale, cel mai ridicat nivel din iulie 2009, potrivit datelor Bank of America Merrill Lynch.
Costul asigurării pentru default al datoriilor a atins marţi un maxim record. Indicele financiar Markit iTraxx, care include 25 de bănci şi asigurători europeni, a crescut la 2,52 puncte procentuale, comparativ cu nivelul de 1,49 puncte procentuale la momentul falimentului Lehman.
„Băncile europene devin mai nervoase în privinţa expunerii la alte bănci, aşa că acumulează lichidităţi şi sunt tot mai suspicioase în privinţa situaţiei financiare a altor companii de profil”, a declarat Guillaume Tiberghien, analist la compania Exane BNP Paribas.
În schimb, băncile din Statele Unite sunt inundate cu lichidităţi, provizioane pentru credite neperformante şi capital, a arătat Richard Ramsden, analist la Goldman Sachs Group.
Deţinerile de lichidităţi şi instrumente financiare ale marilor bănci comerciale din SUA au ajuns la 30% din activele administrate, în creştere de la 22% la începutul crizei financiare, în octombrie 2007, conform datelor Rezervei Federale americane.
Instituţia, care în decembrie 2008 a acordat băncilor împrumuturi de 1.200 de miliarde de dolari, a încheiat majoritatea programelor de sprijin de urgenţă în 2010.
O excepţie fac liniile de swap-uri de lichidităţi, care furnizează dolari BCE şi altor bănci centrale, necesari băncilor din afara SUA.
