Liderii Uniunii Europene lucrează la un plan care ar putea obliga băncile să atragă capital suplimentar de 100-300 miliarde euro, potrivit estimărilor analiştilor Bloomberg.
Banii ar trebui să vină fie de la investitorii privaţi, fie din fonduri publice. A doua variantă ar putea presupune însă condiţii greu de acceptat pentru bănci şi pentru acţionarii lor.
Companii precum Schroders Plc şi Swisscanto Asset Management, care deţin acţiuni bancare europene, au arătat că ar dori să evite o investiţie, deoarece eşecul politicienilor de a rezolva criza datoriilor de stat ar putea reduce şi mai mult cotaţiile bursiere ale instituţiilor de credit, care au scăzut abrupt în ultima perioadă.
„Băncile trebuie să recâştige încrederea investitorilor şi să demonstreze că pot face performanţă înainte să atragă capital. Piaţa aşteaptă o soluţie bună la criza datoriilor de stat”, a declarat un analist al Swisscanto, care administrează active de 52 miliarde de franci elveţieni, inclusiv un volum substanţial de acţiuni Deutsche Bank.
Băncile care vor primi fonduri publice de la autorităţile naţionale sau europene s-ar putea confrunta cu restricţii la plata bonusurilor sau dividendelor, potrivit preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Barroso s-a alăturat recent cancelarului german Angela Merkel, cerând băncilor să încerce mai întâi să îşi consolideze capitalul prin vânzarea de acţiuni către investitorii privaţi. Dacă nu ar reuşi, următorul pas ar fi solicitarea de ajutor de la guvernul naţional, care, la rândul său, ar trebui să apeleze la Fondul European de Stabilitate Financiară, dacă nu va avea bani să sprijine instituţiile de credit, potrivit ceor doi lideri.
Indicele Bloomberg Europe 500 al băncilor şi companiilor de servicii financiare a scăzut cu 29% în acest an, în frunte cu Dexia, creditorul franco-belgian care va fi divizat şi vândut din cauza imposibilităţii de a se finanţa de pe piaţă, pe fondul temerilor privind expunerea pe datoria de stat a Greciei.
Scăderile de pe burse au devalorizat unele bănci, precum grupul italian UniCredit, până la un nivel care reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea activelor tangibile deţinute, potrivit datelor Bloomberg.
Băncile resping varianta propusă de Barroso, afirmând că restricţionarea plăţii dividendelor ar împiedica accesul la finanţare. Unii investitori şi analişti critică de asemenea planul, notând că obligarea băncilor să-şi majoreze capitalul nu va contribui la rezolvarea problemei de bază a Europei, respectiv încrederea scăzută a investitorilor că anumite guverne vor putea plăti datoriile de stat.
Liderii europeni ar putea anunţa un plan de rezolvare a crizei la reuniunea G20 din 3-4 noiembrie, de la Cannes.
Între timp, potrivit unei surse apropiate situaţiei, Autoritatea Bancară Europeană ia în calcul obligarea băncilor să-şi crească temporar rata capitalului de rang întâi raportat la activele ponderate la risc, un important indicator al solvabilităţii, la 9%.
Analiştii Credit Suisse estimează că cel puţin 66 dintre cele mai mari bănci europene ar putea pica următoarele teste de stres din UE, având nevoie de recapitalizări în valoare totală de 220 miliarde euro.
Roger Francis, analist la Mizuho Securities Londra, a arătat că suma ar putea creşte la 338 miliarde euro dacă vor fi aplicate „reduceri stricte” ale principalului obligaţiunilor de stat greceşti, care să reflecte pierderea reală absorbită de bănci, ca valoare de piaţă.
Un set de obligaţiuni de 7,8 miliarde euro, emise de Grecia în 2007, se tranzacţionează acum pe piaţa secundară la 45,3% din valoare.
„Mi-ar fi foarte greu să recomand investitorilor să participe la emisiuni de capital efectuate de bănci în aceste condiţii”, a afirmat Francis.
