La precedentul raport, BM estima o creştere economică pentru România de 1,5% în 2012 şi de 3% în 2013.
În regiunea UE-11, care include noile 10 state membre ale UE şi Croaţia, în privinţa perspectivelor de creştere economică pentru 2012, România este depăşită de Letonia, Lituania – 2,3% fiecare, Slovacia – 2,1%, Polonia – 2,9% şi Estonia – 1,7%, dar devansează Bulgaria – 0,6%, Cehia – 0%, Ungaria – minus 0,4%, Slovenia – minus 1,2%, Croaţia – minus 1%.
La perspectivele pentru 2013, România se situează în urma Estoniei – 3%, Lituaniei – 3,5%, Poloniei – 3,2%, Slovaciei – 3,1%, dar în faţa Bulgariei – 2,5%, Cehiei – 1%, Ungariei – 1,5%, Sloveniei – 0,6% sau Croaţiei – 1,5%.
,,UE-11 o duce mai bine ca alte state, perspectiva arată mai bine, dar este fragilă şi este nevoie de asistenţa guvernelor. Suntem într-o perioadă în care este nevoie de acţiuni ale guvernelor. Cadrul macroeconomic este stabil, dar trebuie acţionat pe termen mediu pentru creştere economică, creare de locuri de muncă, atragerea investiţiilor. România stă la fel de bine ca regiunea sau chiar mai bine – creşterea economică a reînceput, perspectivele pentru 2013 sunt bune, politica monetară a fost bună, deficitul fiscal a fost redus, sistemul bancar a rezistat şi este solid, inflaţia este sub 3%’, a declarat miercuri, la Bucureşti, Francois Rantrua, country manager BM pentru România.
El a afirmat că România a luat deciziile corecte la momentul oportun şi ar putea deveni o poveste de succes. ‘În unele sectoare se putea înainta mai rapid, dar vă pot spune că am fost surprins de viteza cu care s-au făcut unele reforme în anumite sectoare’, a spus Rantrua.
Raportul BM arată că toate ţările UE11 vor creşte într-un ritm redus în anul 2012 în comparaţie cu anul 2011, economiile acestora recuperând de abia în anul 2013, cu condiţia ca problemele economice din zona euro să nu se înrăutăţească.
În pofida unui mediu extern volatil, ţările UE11 s-au descurcat bine în anul 2011. Creşterea economică generală s-a consolidat la peste 3 procente şi regiunea, în totalitate, a recuperat din pierderile de productivitate datorate crizei financiare globale. În plus, măsurile fiscale au oferit o reducere de aproximativ 3 procente din PIB în UE11 a deficitului fiscal mediu. Sectorul financiar a arătat rezilienţă faţă de preocupările reînnoite legate de guvernele europene fragile. Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia au crescut cu peste 4 procente. După doi ani de creştere negativă, PIB-ul României s-a mărit cu 2,5 procente, ajutat de creşterea puternică a producţiei industriale şi agricole. Creşterea din Bulgaria, Republica Cehă şi Ungaria a fost de aproximativ 2 procente, în timp ce Croaţia şi Slovenia au înregistrat o creştere de aproximativ 0 procente. Totuşi, performanţa bună ascunde o modificare importantă a sentimentului economic care a apărut în timpul anului. Deoarece regiunea a început să simtă impactul preocupărilor cronice legate de pieţele de datorii suverane din Europa, preţurile în creştere galopantă la petrol şi diminuarea globală, la sfârşitul anului 2011, dinamica creşterii s-a încetinit. Având în vedere tendinţa de scădere a activităţii economice, pieţele forţei de muncă au rămas inerte. Ratele şomajului s-au situat în jurul celor înregistrate în timpul crizei financiare, cu o creştere letargică a numărului de locuri de muncă.
‘La mijlocul anului 2012, trei ani şi jumătate de la izbucnirea crizei financiare globale, ţările UE11 trebuie să facă din nou faţă unor şocuri externe semnificative şi unor perspective mai proaste decât acum şase luni’, a arătat Gallina Andronova Vincelette, economist superior al Băncii Mondiale, regiunea Europei şi Asiei Centrală. ‘În acest mediu volatil, creşterea economică din ţările UE11 pare să scadă faţă de nivelurile din 2011 la 1,5 procente în 2012, toate ţările UE11 crescând mai încet decât cu un an înainte, iar trei ţări intrând în recesiune. Totuşi, având în vedere incertitudinea accentuată, chiar şi această creştere modestă previzionată presupune ca politicile să fie adoptate în zona euro pentru a evita cu succes o deteriorare gravă a condiţiilor de pe pieţele financiare internaţionale’, a spus Vincelette.
