Banca Mondială notează într-un comunicat publicat vineri că s-au înregistrat progrese importante în implementarea măsurilor de reformă agreate cu România şi remarcă rezultatele obţinute până în prezent în privinţa stabilizării macroeconomice. Observaţiile au fost făcute la încheierea misiunii efectuate în România între 21 iulie şi 2 august împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.
Economia României s-a stabilizat şi se îndreaptă către o revenire a creşterii. Din cauza factorilor externi, dar şi a unora interni, rămân totuşi unele dificultăţi de depăşit pentru a asigura deplina revenire şi creşterea pe termen scurt şi mediu, a subliniat Banca Mondială.
La începutul anului 2009, în contextul crizei economice globale, FMI, CE şi BM au convenit cu Guvernul României să-l asiste în implementarea unui curajos program de stabilizare macroeconomică, reaminteşte Banca Mondială. În iulie 2010, Guvernul român şi cele trei instituţii s-au reunit din nou pentru a trece în revistă progresele şi a planifica următorii paşi. Cu sprijinul celor trei instituţii, Guvernul a schiţat un program destinat să consolideze progresele obţinute şi să pună bazele pentru o revenire a creşterii în România. Noul program aprofundează măsurile de consolidare fiscală şi eficienţă pentru următorii doi ani, în timp ce pentru sprijinirea creşterii sunt necesare reforme structurale-cheie, arată Banca Mondială.
Banca Mondială a acordat în iunie 2011 o tranşă de 300 de milioane de euro şi intenţionează să acorde alte 400 de milioane de euro până la sfârşitul anului 2011, ca parte a celui de-al treilea Împrumut pentru Politica de Dezoltare (DPL 3), care se concentrează pe măsuri menite să îmbunătăţească eficienţa cheltuielilor şi să susţină consolidarea fiscală.
Servicii medicale
O măsură critică ce trebuie aplicată pentru ca DPL 3 să poată fi finalizat se referă la aprobarea de către Parlament a noii legi pentru coplata serviciilor medicale. Aceasta face parte din măsurile de care este nevoie pentru îmbunătăţirea eficienţei şi pentru reducerea arieratelor în domeniul sănătăţii, spune BM.
„În plus, putem completa noile programe ale FMI şi CE cu studii adecvate şi cu suport de consiliere în implementarea reformelor în sănătate, energie şi tranport”, a declarat Sudharshan Canagarajah, economist-şef la Banca Mondială pentru Europa şi Asia Centrală.
În domeniul sănătăţii, Banca Mondială a pregătit câteva studii tehnice, care furnizează o serie de recomandări pentru o reformă cuprinzătoare în sector. De asemenea reforme este deosebită nevoie în actualele împrejurări, când resursele de finanţare ale sectorului sunt foarte precare, iar accesul la capitaluri de asistenţă medicală de calitate este îngreunat, subliniază BM.
Reformele avute în vedere includ, între altele, restructurarea reţelei de spitale, definirea unui pachet de bază de servicii medicale, introducerea unui sistem suplimentar privat de asigurări de sănătate şi introducerea unor măsuri care să vizeze controlarea creşterii continue a costurilor pentru consumul de produse farmaceutice.
Un proiect bazat pe rezultate, finanţat de Banca Mondială cu până la 250 de milioane de euro – care este în pregătire – va sprijini implementarea acestor reforme în următorii trei ani.
Energia
În ceea ce priveşte energia, România are de făcut faţă unor provocări critice, apreciază BM.
România s-a alăturat Uniunii Europene în ianuarie 2007 implementând o strategie energetică pe care Comisia Europeană a considerat-o atunci exemplară. Totuşi, implementarea ei s-a blocat în scurt timp, odată cu iniţierea dezbaterii referitoare la planurile de comasare a companiilor miniere şi a companiilor de producere a energiei în una sau două mari companii energetice naţionale.
Guvernele au încercat, fără succes, să înfiinţeze aceste mari companii naţionale. Deciziile din martie şi aprilie 2011 ale Curţii de Apel Bucureşti, care au zădărnicit planurile de a înfiinţa Hidroenergetica şi Electra, sunt semne clare pentru guvern că trebuie să-şi schimbe planurile.
România trebuie să ducă la bun sfârşit reformele agreate, fără alte întârzieri şi amânări, îndreptându-se către o strategie echilibrată de atragere a investiţiilor din domeniul privat şi de dezvoltare a unui sector public viabil de companii energetice, arată BM.
Investiţiile private şi manageri profesionişti pentru companiile publicesunt condiţii necesare pentru a asigura securitatea livrărilor energetice care să sprijine creşterea economică şi calitatea vieţii, mai spune Banca Mondială.
Pentru a atrage investiţii private, BM recomandă guvernului să refacă credibilitatea practicilor comerciale ale României, să asigure o piaţă energetică competitivă şi să implementeze reglementările şi legislaţia UE.
Autoritatea română de reglementare în domeniul energiei, ANRE, reprezenta în 2005 un model regional de bune practici. De atunci, o serie de decizii politice au adus ANRE aproape de non-funcţionalitate, ca urmare a implementării ineficiente a reglementărilor ANRE, din cauza variaţiei preţurilor şi a practicilor de piaţă din sectorul energiei, a constatat Banca Mondială.
Consumatorii pot beneficia de preţuri mai mici pe termen scurt, dar aceste practici subminează securitatea energetică a României şi creşterea economică şi contribuie la arierate în domeniul taxelor şi la privarea bugetului statului de importante venituri, atrage atenţia Banca Mondială. Mai mult, stimulentele pentru eficienţa energetică – cele mai eficiente măsuri pentru a promova securitatea energetică, grija faţă de schimbarea climatică şi care contribuie la competitivitatea industrială – sunt slăbite din cauza acestor practici.
Subvenţiile în domeniul energeic ar trebui să fie direcţionate către păturile cele mai vulnerabile ale societăţii, asigurând familiilor cu cele mai mici venituri acces la nişte servicii de bază în domeniul energetic.
Banca Mondială salută angajamentul guvernului de a reorienta ANRE prin profesionalizarea managementului, listarea la bursă a companiilor energetice-cheie, incluiv Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, şi reluarea reformelor în domeniul energetic în conformitate cu Al Treilea Pachet Energetic pe care UE l-a aprobat în 2009.
Transporturi
În domeniul transportului, guvernul a luat recent măsuri semnificative pentru a îmbunătăţi situaţia financiară a întreprinderilor deţinute de stat încurajând planurile de reducere a costurilor. De asemenea, a început să se ocupe de chestiunea arieratelor, în special în domeniul căilor ferate. Sunt revizuite, totodată, condiţiile de contractare şi au fost semnate contracte importante care ar trebui să îmbunătăţească absorbţia fondurilor UE.
Totuşi, provocările cu care se confruntă sectorul rămân semnificative, trebuind să se plieze reglementărilor europene, de pildă în domeniul ajutorului de stat, să-şi asigure sustenabilitatea financiară, în special în sectorul feroviar, şi să facă investiţii în infrastructură.
Banca Mondială reaminteşte că a lucrat mulţi ani cu guvernul român în domeniul transporturilor prin proiecte de investiţii şi, cel mai recent, în 2010, furnizând recomandări în privinţa principiilor ce ar trebui să ghideze o nouă strategie în domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte structura de conducere a întreprinderilor publice. Guvernul a făcut un plan care în prezent este în curs de aplicare.
Banca Mondială discută în prezent cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii despre furnizarea de
asistenţă în ceea ce priveşte folosirea fondurilor de la UE pentru îmbunătăţirea serviciilor şi asigurarea folosirii eficiente a finanţării publice şi private în acest sector.
Programul Împrumuturilor pentru Politica de Dezvoltare (DPL), în valoare de un miliard de euro, se concentrează asupra administrării financiare publice, asupra sectoarelor sociale şi a sectorului financiar.
DPL 1, în valoare de 300 de milioane de euro a fost aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Mondiale la 16 iulie 2009, fiind semnat la 1 septembrie 2009, iar banii fiind acordaţi la 20 octombrie 2009.
DPL 2, totalizând tot 300 de milioane de euro, a fost aprobat de CA al BM la 2 februarie 2011, semnat la 24 iunie 2011 şi eliberat la 30 iunie 2011.
DPL3, cu un total de 400 de milioane de euro, urmează să fie aprobat în toamna anului 2011.
Agenda de reforme a DPL sprijină măsuri de politică şi reforme structurale pentru a ajunge la sustenabilitate fiscală în România şi pentru a susţine procesul de reviriment economic, venind în completarea programelor susţinute de FMI şi UE, precizează Banca Mondială.
