În ultimii ani, politicile fiscale şi de venituri implementate în România au fost în mare parte pro-ciclice şi au condus la dezechilibre şi vulnerabilităţi care nu mai sunt sustenabile, în contextul unui progres redus în modernizarea sectorului public, precum şi al înrăutăţirii condiţiilor economice globale, arată Banca Mondială.
Pentru a evita riscul unei aterizări forţate a economiei româneşti, Banca Mondială susţine că este nevoie de aprobarea legii de responsabilitate fiscală, de crearea unui consiliu fiscal independent, de aprobarea de către Parlament, înainte de Legea bugetului, a unei strategii eficiente pe termen mediu cu plafoane de cheltuieli bugetare şi număr de personal pentru următorii trei ani.
De asemenea, Banca Mondială subliniază că, în 2010, creşterea facturii salariale în sectorul public trebuie să fie sub rata inflaţiei.
Guvernul şi-a asumat, în cadrul acordului de finanţare cu instituţiile internaţionale, să scadă chetuielile de personal în sectorul bugetar de la 8,4% din PIB în 2008 la 7,5% din PIB în 2009, aminteşte Banca Mondială.
România a ajuns în luna martie la un acord pentru o finanţare totală de 19,95 miliarde euro pe o perioadă de doi ani, din care 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeană, 1 miliard euro de la Banca Mondială şi 1 miliard euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC).
Autorităţile române au convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) încadrarea în anumite ţinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel încât, la finalul lunii decembrie, acesta să nu depăşească 24,3 miliarde lei. Pentru primul trimestru, ţinta de deficit este de 8,3 miliarde lei, pentru finalul trimestrului II – de 14,5 miliarde lei, iar pentru sfârşitul celui de-al treilea trimestru – de 18,6 miliarde lei.
