Ţările emergente din Europa şi Asia Centrală trebuie să-şi reformeze sistemele de învăţământ şi formare profesională pentru a asigura competenţele adecvate cerute pe piaţa muncii, arată un raport recent al Băncii Mondiale, purtând titlul Competenţe reale, nu simple diplome: managementul învăţământului pe bază de rezultate în Europa de Est şi Asia Centrală.
Raportul va fi lansat marţi în Eschborn, Germania, în cadrul celei de a VI-a Conferinţe a Băncii Mondiale pe tema educaţiei din Europa şi Asia Centrală. Formarea de lucrători calificaţi stimulează inovaţia, competitivitatea, productivitatea muncii şi creşterea veniturilor, factori care reprezintă soluţiile pentru declanşarea şi susţinerea creşterii economice incluzive din regiune.
„Una din priorităţile cheie pentru România ar fi îmbunătă?irea competenţelor populaţiei”, a spus François Rantrua, Managerul de țară al Băncii Mondiale. „Criza a dezvăluit provocări importante legate de economie și competitivitate, în parte datorate nivelului competențelor existente. Cu cât educația este mai relevantă și de calitate, cu atât este mai bine pregătită forța de muncă. Prin urmare, educația oferită astăzi în școli trebuie aliniată cerințelor unei economii bazate pe cunoaștere. La fel, nivelul competențelor elevilor și studenților români trebuie să fie similar celui din alte țări ale UE”, a mai spus Rantrua.
El a adăugat că îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi pregătire profesională este importantă nu doar pentru atingerea a două ținte cheie în domeniu în cadrul strategiei UE2020, ținte legate de creșterea ratelor de cuprindere în educația universitară și reducerea ratei de abandon școlar timpuriu, ci încă și mai importantă pentru că o educație mai bună va transforma România într-un motor de creștere economică în Europa.
„Reducerea deficitului de competenţe profesionale din regiune necesită o schimbare fundamentală a abordării, astfel încât sistemele de învăţământ şi formare profesională să îşi reorienteze atenţia de la resursele alocate şcolarizării către rezultatele la învăţătură ale majorităţii elevilor,” a declarat Mamta Murthi, directorul Departamentului pentru Dezvoltarea Resurselor Umane pentru Europa şi Asia Centrală din cadrul Băncii Mondiale.
El susţine că în pofida numărului mare de elevi/studenţi care finalizează studii liceale şi universitare, studiile arată că aproximativ 10.000 de agenţi economici din regiune indică faptul că deficitul de competenţe profesionale constituie unul dintre cele mai mari obstacole pentru dezvoltarea întreprinderilor. Raportul de faţă abordează acest paradox şi politicile care pot contribui la satisfacerea cererii de pe pieţele muncii care se află într-o permanentă evoluție.
În comunicat se precizează că trei factori pun în pericol calitatea şi relevanţa sistemelor de învăţământ. Primul dintre aceştia este faptul că se pune un accent redus pe măsurarea competenţelor profesionale – rezultatele finale ale procesului de învăţământ şi de formare profesională. Cel de al doilea este acela că, adesea, instituţiilor de învăţământ şi autorităţilor locale le lipseşte flexibilitatea şi libertatea de a răspunde la necesităţile care se schimbă într-un ritm rapid şi la contextul local datorită conducerii centralizate încă generalizate care persistă în multe ţări.
Cel de al treilea este reprezentat de faptul că statele au depus eforturi de a-şi reorganiza reţelele şcolare în faţa scăderii efectivelor de elevi şi studenţi, fapt ce a condus la o alocare defectuoasă a resurselor şi aşa insuficiente – de exemplu, alocarea acestora în întreţinerea unor şcoli aproape goale în loc de alocarea în scopul restabilirii atractivităţii profesiei de dascăl.
„Fără informaţii adecvate în ceea ce priveşte competenţele pe care le dobândesc elevii/studenţii şi cele pe care le au cu adevărat adulţii, politicile pentru abordarea deficitelor de competenţe operează ,orbeşte’,” a declarat Lars Sondergaard, specialist superior în educaţie şi autor coordonator al raportului.
„Cele mai recente evaluări PISA din anul 2009, care măsoară competenţele de citire, ştiinţe şi matematică ale elevilor în vârstă de 15 ani din 19 state emergente din Europa şi Asia Centrală vin cu veşti sumbre – o mare parte dintre elevii din regiune deţin competenţe reduse de citire şi acestora le lipsesc competenţele elementare de soluţionare a problemelor, situaţie care nu se ridică la înălţimea cerinţelor unei economii globale din ce în ce mai competitive. Nu dispunem de date referitoare la competenţele populaţiei active din câmpul muncii.”
Raportul Competenţe reale, nu simple diplome analizează dificultăţile şi oportunităţile pe care le implică pregătirea sistemelor de învăţământ şi formare profesională în vederea abordării acestei situaţii, pornind de la politici avangardiste şi experienţe internaţionale care s-au bucurat de succes.
