Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 aprilie 2022.
„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR.
Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei continuă să fie şocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, remarcând că, în actualul context, principalii ei determinanţi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite.
Potrivit BNR, s-a observat că efectele inflaţioniste astfel exercitate sunt aşteptate să domine pe orizontul apropiat de timp impactul dezinflaţionist substanţial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru consumatorii casnici. Totodată, s-a sesizat că efectele inflaţioniste adiţionale vor afecta cu precădere dinamica componentei de bază a inflaţiei, dată fiind inclusiv ponderea ridicată deţinută în coşul acesteia de alimentele procesate.
În acelaşi timp, s-a convenit că modul de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin continuă să fie grevat de incertitudini însemnate şi că balanţa integrală a riscurilor generate de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor petrolului şi mărfurilor agroalimentare, precum şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare.
În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că perspectiva apropiată a inflaţiei şi riscurile la adresa ei induse de şocurile globale pe partea ofertei reclamă continuarea majorării ratei dobânzii-cheie cu 0,50 puncte procentuale, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri – dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale. În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.
În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că actualele evaluări indică o reaccelerare uşoară a creşterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o nouă încetinire în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Evoluţiile implică continuarea scăderii în acest interval a dinamicii anuale a PIB la valori vizibil mai joase decât cele previzionate anterior şi fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată în semestrul I 2022 pe un palier semnificativ inferior celui anticipat în luna februarie.
Astfel, din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modice în perspectivă apropiată, şi implicit mai estompate decât cele anticipate anterior, au conchis membrii Consiliului.
În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că incertitudinile şi riscurile la adresa prognozei pe termen mediu a inflaţiei sunt considerabil amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, ce pot slăbi activitatea economică, dar şi potenţialul ei de creştere, pe multiple căi, mai cu seamă prin agravarea crizei energetice şi a blocajelor în lanţuri de producţie, precum şi prin accentuarea creşterii preţurilor altor mărfuri, cu precădere a celor agroalimentare.
BNR menţionează că s-a observat că eventuale evoluţii mai nefavorabile din această sferă ar afecta suplimentar atât puterea de cumpărare şi încrederea consumatorilor, cât şi activitatea, profiturile şi planurile de investiţii ale firmelor, dar şi dinamica economiei la nivel european/mondial, precum şi percepţia de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.
În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală.
Potrivit BNR, a fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor.
Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei.
„În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat reclamă continuarea majorării cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenbile. Totodată, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu. În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3%, de la 2,5%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4%, de la 3,5% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2%, de la 1,5%. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis cu majoritate de voturi – 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă – păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară”, se precizează în documentul BNR.
De asemenea, Consiliul de administraţie al băncii centrale a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
BNR menţionează că, în discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a continuat să crească gradual în primele două luni ale anului curent, contrar previziunilor, urcând la 8,53% în februarie, de la 8,19% în decembrie 2021, chiar dacă evoluţia de ansamblu a componentelor exogene ale IPC a devenit dezinflaţionistă, în condiţiile în care scăderile de dinamică consemnate de preţurile la energie electrică şi gaze naturale – pe fondul unui efect de bază şi al schemelor extinse de compensare şi plafonare – au devansat consistent, ca impact, creşterile peste aşteptări înregistrate de preţul combustibililor, de preţurile LFO şi de cele administrate.
În schimb, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul ascendent, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se la 5,9% în februarie, de la 4,7% în decembrie 2021. Avansul ei a fost însă antrenat, şi de această dată, în principal de segmentul alimentelor procesate, în condiţiile accelerării semnificativ peste aşteptări a creşterilor generalizate de preţuri, sub impactul scumpirii materiilor prime, a energiei şi a transportului.
Contribuţiile mai modeste aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare şi de cea a serviciilor au fost totuşi în creştere faţă de trimestrul precedent, au remarcat mai mulţi membri ai Consiliului, dată fiind mărirea sferei de cuprindere şi a majorărilor acestor preţuri, cel mai probabil în corelaţie cu scumpirea bunurilor importate şi cu creşterea suplimentară a costurilor de producţie pe plan intern, cuplate cu o cerere încă solidă de anumite servicii, inclusiv pe fondul severităţii scăzute a valului 5 al pandemiei şi a restricţiilor asociate.
În urma analizei, s-a convenit că şi recenta accelerare a ascensiunii ratei anuale a inflaţiei de bază este atribuibilă şocurilor pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe şi indirecte au fost potenţate de cotele tot mai înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pentru anumite servicii, precum şi de ponderea considerabilă deţinută în coşul de consum de bunurile alimentare şi de cele importate.
În discuţii, membrii Consiliului au evocat creşterile mai pronunţate consemnate în perioada recentă de preţurile producţiei industriale la nivel european şi pe plan intern – sub influenţa majorării costurilor cu energia, transportul şi cu alte materii prime, inclusiv agroalimentare, precum şi ca efect al problemelor persistente în lanţurile globale de valoare adăugată – ce se pot transfera, cu un anumit decalaj de timp, dar şi în funcţie de condiţiile cererii, asupra preţurilor cvasi-totalităţii bunurilor şi serviciilor destinate consumului.
Totodată, au fost evidenţiate noile ajustări consistente în sens ascendent ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici, însoţite şi de o foarte recentă majorare semnificativă a celor pe termen mai lung ale analiştilor bancari, precum şi măsurile guvernamentale de protejare a puterii de cumpărare a consumatorilor aplicate deja, de natură să susţină, alături de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real în debutul anului curent.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1% în raport cu precedentele trei luni, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii.
Potrivit BNR, s-a concluzionat că evoluţiile fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare foarte scăzută în acest interval, în linie cu prognoza din februarie 2022, date fiind inclusiv implicaţiile noii revizuiri a seriei de date statistice privind evoluţia PIB pe parcursul anilor 2020 şi 2021.
