Instituţiile financiare străine au adus în România 850 milioane lei (271 milioane dolari) în acest an, confruntându-se cu creşterea portofoliului de credite neperformante, cu o cerere scăzută pentru noi credite şi cu o volatilitate ridicată a pieţei.
„Toate băncile, dar mai ales cele greceşti, trebuie să fie pregătite pentru a face faţă contagiunii, chiar dacă sunt bine capitalizate în prezent. Este o problemă de credibilitate. Dacă una dintre băncile-mamă are probleme, subsidiarele din România pot fi afectate, de aceea le sfătuim să aibă rezerve mari de lichidităţi”, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.
Sectorul bancar din România a înregistrat anul trecut pierderi de 516 milioane lei, deoarece 22 dintre cele 42 de bănci din ţară au fost neprofitabile, potrivit datelor băncii centrale, citate de Bloomberg. Creditele neperformante reprezentau 13,6% din portofoliul total, la sfârşitul lui august, declara, săptămâna trecută, viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
Banca centrală a solicitat subsidiarelor băncilor greceşti să menţină o „lichiditate adecvată”, ca protecţie împotriva unui posibil faliment al Greciei, în timp ce unele instituţii de credit din ţară, de asemenea deţinute de Grecia, au nevoie de majorări de capital, potrivit lui Nicolae Cinteză.
„Avem scenariul nostru privind impactul unui eventual faliment al Greciei asupra sistemului bancar din România, dar nu-l putem dezvălui. În acest an nu au fost ieşiri semnificative de capital din ţară”, a mai spus Cinteză.
Capitalul intrat în ţară pentru a întări sistemul bancar este în scădere de la valoarea de 786 milioane dolari înregistrată anul trecut. Sectorul bancar românesc este dominat de băncile austriece, care controlează 39% din piaţă, urmate de băncile greceşti, cu 15,5% şi de băncile franceze, cu mai mult de 10% din piaţă, potrivit datelor băncii centrale, citate de Bloomberg.
