Economisirea a crescut spectaculos în 2009, primul an de criză. Populaţia a adăugat 13% la economiile în lei şi 25% la economiile în valută. Românii au pus bani deoparte pe de-o parte, de teama zilei de mâine, pe de alta din cauza condiţiilor dificile de creditare din partea băncilor. Un credit refuzat azi înseamnă un venit disponibil mai mare mâine. Pe de altă parte, băncile au oferit în 2009 dobânzi record, de 10-11% sau chiar mai mari, ceea ce a adus în sistem bani retraşi de pe piaţa de capital sau din alte plasamente.
În schimb, volumul creditelor a stagnat în cazul clienţilor neguvernamentali. Creşterea de nici 1% înseamnă că împrumuturile date clienţilor au fost, practic, egale cu ratele rambursate de vechii datornici. Şi aici s-a se remarcă o preferinţă pentru euro, în dauna leului. Creşterea de 0,9% a creditării este ponderată de o majorare de 5% a creditelor în euro şi o scădere de 4,7% a creditelor în lei.
Doar statul a continuat să se împrumute masiv în 2009. Creditul guvernamental a crescut cu 172% la sfârşitul anului. Acest lucru a contribuit şi la majorarea masei monetare totale, cu 9%, în condiţiile în care banii fizici disponibili au fost cu 14% mai puţini.
