Consiliul de Administraţie al BNR a marcat o premieră prin întrunirea în şedinţă specială pentru a analiza implicaţiile bugetare, monetare şi financiare ale decalării calendarului împrumuturilor externe prevăzută pentru finalul acestui an. Practic, prin decizia anunţată, banca centrală disponibilizează între 1 şi 1,2 miliarde de euro din rezervele băncilor, astfel încât instituţiile de credit să dispună de lichiditate şi să finanţeze găurile din bugetul de stat.
“Nu m-am aşteptat la această decizie atât de curând. Dar trebuie spus că nu este una lipsită de logică. Era percepută o anumită stabilizare. Decizia va aduce mai multe lichidităţi şi va impulsiona creşterea economiei”, a comentat pentru Business Standard Alexandre Vincent, analist pentru Europa emergentă în cadrul BNP Paribas din Paris.Analiştii băncilor locale spun însă că se aşteptau la o astfel de decizie.
“Chiar dacă tranşa de la FMI ar fi intrat în conturile României, tot mai aveam nevoie de bani. Aceştia sunt necesari pentru finanţarea deficitului bugetar. După cum se ştie, s-ar putea realiza un nou «club loan», şi cred că dobânda va fi la nivelul celei de la club loan-ul anterior, de 5,25%”, a declarat pentru Business Standard Nicolaie-Alexandru Chideşciuc, senior economist la ING Bank România.
Economistul-şef al BCR spune că este vorba despre “o relaxare a politcii monetare”. “Este bine că noi avem această facilitate, pentru că avem rezerve mari. Ungaria, de exemplu, n-ar putea face acest lucru”, a precizat Anghel.
Pe de altă parte, analiştii externi consideră decizia BNR ca fiind “cam rapidă”. "Trebuie spus că există semne de stabilizare macroeconomică, aşa cum au arătat şi cifrele de săptămâna trecută. De asemenea, există semne de stabilizare a cursului de schimb, întrucât presiunile de depreciere nu au fost semnificative. Această decizie nu schimbă foarte mult datele generale ale problemei, dar este un pas spre normalitate. Practic, va exista mai multă lichiditate în piaţă, ceea ce va permite băncilor să acorde credite economiei”, a comentat Lars Christensen, Head of Emerging Markets Research Danske Research, Danske Bank.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras în 6 noiembrie 793,8 milioane de euro de pe piaţa internă printr-o emisiune de titluri de stat cu cupon în valută cu maturitate de trei ani, sumă ce acoperă jumătatea din tranşa a treia de la FMI, ce trebuia să intre în decembrie şi să finanţeze deficitul bugetar pe 2009. Aceasta a fost a doua licitaţie de titluri în valută din acest an, după ce, pe 14 august, Finanţele au plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat denominate în euro, cu maturitate la patru ani, de 447 milioane de euro, cu 49% peste nivelul anunţat iniţial, rata dobânzii fiind tot de 5,25% pe an.
Pe de altă parte, în iulie, MFP a împrumutat aproximativ un miliard de euro de la băncile din România, printr-un aranjament de tip “club loan”, pentru finanţarea deficitului bugetar. Băncile care au participat la acest “club loan” au fost BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen, Banca Transilvania, Volksbank, Bancpost şi Alpha Bank. Banii au fost folosiţi tot pentru acoperirea deficitului bugetar.
Împrumutul în structura unui club loan vine ca alternativă la titlurile de stat, în condiţiile în care unele instituţii de credit locale au epuizat expunerile pe titluri admise de băncile-mamă. În primă instanţă, banii vor fi ţinuţi la buget, iar apoi vor fi utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor, în special pentru capitolul investiţii, a declarat o sursă din banca centrală.
Fondul Monetar Internaţional a amânat acordarea celei de-a treia tranşe din împrumutul de 12,95 miliarde de euro acordat României.
Totodată, Comisia Europeană a amânat acordarea celei de-a doua tranşe, de un miliard de euro, din împrumutul de aproximativ cinci miliarde de euro, pe o perioadă de doi ani.
FMI a dat României primele două tranşe din pachetul de asistenţă financiară negociat, în valoare totală de 6,57 miliarde de euro. A treia tranşă, de 1,5 miliarde de euro, era programată iniţial pentru jumătatea lunii decembrie.
